Vlad Filat

ЗАЯВЛЕНИЕ ЛИБЕРАЛ ДЕМОКРАТИЧЕСКОЙ ПАРТИИ МОЛДОВЫ
Административно-территориальная реформа грозит чрезмерной централизацией власти

Либерал- Демократическая Партия Молдовы (ЛДПМ) выражает обеспокоенность реформой Правительства. Модель трёх регионов и 273 примэрий предложена без ясного разграничения полномочий, источников финансирования, гарантий местной автономии и управления публичным имуществом.

ЛДПМ считает, что реформа должна исходить из потребностей граждан, экономического потенциала сообществ и реальной децентрализации, а не сводиться к сокращению числа примэрий и районов.

Новая территориальная схема представлена без публичной оценки полномочий, ресурсов и ответственности будущих органов власти. Парламент должен заранее знать стоимость реформы и источники её финансирования. Без финансовой децентрализации примэрии рискуют стать исполнителями решений Правительства, лишёнными необходимых ресурсов. Поэтому территориальное устройство, полномочия и финансирование следует рассматривать вместе.

Переход от добровольного объединения к реорганизации по закону ставит под угрозу местную автономию и демократическое участие. Статья 109 Конституции гарантирует местную автономию и децентрализацию, а статья 5 Европейской хартии местного самоуправления требует консультаций с сообществами при изменении территориальных границ.

Информационные встречи не заменяют реальных консультаций. Правительство обязано объяснить, как учитывались возражения сообществ и по каким критериям определялись границы новых примэрий.

Упразднение районов требует решения вопросов передачи долгов, договоров, инвестиций, проектов с внешним финансированием, судебных споров и публичного имущества. Без инвентаризации и чётких переходных норм неизбежен риск судебных тяжб, конфликтов полномочий и перебоев в предоставлении публичных услуг.

ЛДПМ требует прозрачных правил правового, финансового и имущественного правопреемства для защиты интересов сообществ.

Реформа должна служить экономическому развитию, а не перекраиванию карты. Сильным регионам нужны инфраструктура, инвестиции, развивающиеся города, предприятия и рабочие места. Правительство не доказало преимуществ модели трёх регионов перед альтернативами и не разъяснило, получат ли они самостоятельность и собственные ресурсы. ЛДПМ предупреждает: под видом децентрализации власть и ресурсы могут ещё больше сосредоточиться в центре.

Новое территориальное устройство должно опираться на проверяемые экономические, географические, демографические и институциональные критерии, а не на электоральные интересы.

ЛДПМ также предупреждает об опасности финансового принуждения к объединению, изменения правил создания новых единиц и ослабления роли местного согласия.

В этой связи ЛДПМ требует:

1. Опубликовать законодательный пакет и оценки экономических, бюджетных, институциональных и конституционных последствий.
2. Одновременно представить территориальное разграничение, полномочия и финансирование новых органов власти.
3. Провести реальные консультации с местными властями и затронутыми сообществами.
4. Законодательно урегулировать имущественное, финансовое и договорное правопреемство районов.
5. Независимо оценить модель трёх регионов и сравнить её с альтернативами.
6. Увязать реформу с развитием региональной экономики, созданием рабочих мест и сокращением территориальных различий.
7. Пересмотреть законодательный график до прояснения правовых и финансовых гарантий.

ЛДПМ поддерживает модернизацию местного управления, но она не должна сводиться к изменению границ. Перекраивание карты — не децентрализация, а укрупнение администрации не обязательно делает её сильнее.

ЛДПМ требует от Правительства подлинного институционального диалога на основе Конституции, местной автономии и устойчивого экономического развития.

DECLARAȚIA PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA
Reforma administrativ-teritorială riscă să ducă la hipercentralizarea puterii

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) își exprimă îngrijorarea față de reforma promovată de Guvern, modelul celor trei regiuni și 273 de primării fiind propus fără clarificarea competențelor, finanțării, autonomiei locale și gestionării patrimoniului public.

PLDM consideră că reforma trebuie să pornească de la nevoile cetățenilor, capacitatea economică a comunităților și descentralizarea efectivă, nu doar de la reducerea numărului de primării și raioane.

Noua configurație teritorială a fost prezentată înainte de stabilirea și evaluarea publică a competențelor, resurselor și responsabilităților viitoarelor autorități. Parlamentul trebuie să cunoască din timp costurile reformei și sursele de finanțare. Fără descentralizare financiară, primăriile riscă să devină executanți ai deciziilor Guvernului, fără resurse suficiente. De aceea, structura teritorială, competențele și mecanismele de finanțare trebuie prezentate împreună.

Trecerea de la amalgamarea voluntară la reorganizarea impusă prin lege ridică probleme privind autonomia locală și democrația participativă. Articolul 109 din Constituție garantează autonomia locală și descentralizarea, iar articolul 5 din Carta europeană a autonomiei locale prevede consultarea colectivităților afectate de modificarea limitelor teritoriale.

Întâlnirile informative nu substituie consultările reale. Guvernul trebuie să explice cum a examinat obiecțiile comunităților și ce criterii a folosit pentru delimitarea noilor primării.

Desființarea raioanelor impune clarificarea preluării datoriilor, contractelor, investițiilor, proiectelor finanțate extern, litigiilor și patrimoniului public. Fără inventariere și norme tranzitorii clare, reforma poate genera litigii, conflicte de competență și întreruperi ale serviciilor publice. PLDM solicită reguli transparente de succesiune juridică, financiară și patrimonială, care să protejeze bunurile și interesele comunităților.

Reforma trebuie să servească dezvoltării economice, nu doar redesenării hărții. Regiunile puternice au nevoie de infrastructură, investiții, centre urbane dinamice, întreprinderi și locuri de muncă. Guvernul nu a demonstrat că modelul celor trei regiuni este superior alternativelor și nici dacă acestea vor avea autonomie decizională și resurse proprii. PLDM avertizează că reforma poate concentra suplimentar puterea și resursele la centru, sub pretextul descentralizării.

Noua configurație trebuie fundamentată pe criterii economice, geografice, demografice și instituționale verificabile, nu pe interese electorale. PLDM avertizează și asupra condiționării financiare a amalgamării, modificării regulilor de constituire a noilor unități și diminuării rolului consensului local.

În acest context, PLDM solicită:

1. Publicarea pachetului legislativ și a studiilor de impact economic, bugetar, instituțional și constituțional.
2. Prezentarea simultană a delimitării teritoriale, competențelor și finanțării noilor autorități.
3. Consultări reale cu autoritățile locale și comunitățile afectate.
4. Reglementarea legală a succesiunii patrimoniale, financiare și contractuale a raioanelor.
5. Evaluarea independentă a modelului celor trei regiuni și compararea cu alternativele.
6. Corelarea reformei cu dezvoltarea economică regională, crearea locurilor de muncă și reducerea disparităților teritoriale.
7. Revizuirea calendarului legislativ până la clarificarea garanțiilor juridice și financiare.

PLDM susține modernizarea administrației publice locale, dar aceasta nu se poate reduce la modificarea hotarelor. Schimbarea hărții nu înseamnă descentralizare, iar o administrație mai mare nu este neapărat mai puternică.

PLDM cere Guvernului un dialog instituțional autentic, bazat pe Constituție, autonomie locală și dezvoltare economică durabilă.

O altă problemă cu care se confruntă Republica Moldova sunt prețurile la energie. Ni s-a promis deja o iarnă grea. Dumneavoastră cum vedeți situația?

Situația rămâne critică, iar perspectivele de îmbunătățire sunt slabe. Dacă ne uităm la evoluția bursei, în doar două zile, gazul pe piața europeană s-a scumpit cu peste 7%, ajungând la un nivel maxim din 2022, de aproape 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, nu 190 de dolari. Trebuie să privim lucrurile în perspectivă. Potențialul unor noi livrări de resurse energetice arată foarte sumbru.

Situația din Orient rămâne gravă și se poate agrava. Nu putem spera că peste o lună sau două va exista un excedent de gaz natural lichefiat în Europa. În același timp, avem o problemă legată de cantitățile de gaz stocate în depozitele europene. La ora actuală, acestea sunt umplute în proporție de aproximativ 73%, față de 86% în aceeași perioadă a anului trecut.

Dar trebuie să ținem cont și de capacitatea totală de stocare a Uniunii Europene, de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Este mult sau puțin? Consumul anual al Uniunii Europene este de aproximativ 550 de miliarde de metri cubi.

Așadar, gazul stocat reprezintă doar o parte din consumul anual. Asta înseamnă că presiunea asupra prețurilor, generată de cererea de cumpărare, va fi foarte mare. Experții estimează că, dacă situația se menține, prețul ar putea crește în curând de la 86 la 100 de euro pe megawatt-oră, adică aproximativ 20%. Trebuie să ne așteptăm la aceste scumpiri.

Noi avem contractată cantitatea necesară de gaz până la 1 mai, prin Energocom. Însă prețul este flotant, deoarece se aplică formula bazată pe indicele TTF și pe media cotațiilor din perioada de referință.

Se calculează media prețurilor, iar plata se face în funcție de aceasta. Prin urmare, gazul este contractat, dar prețul pe care îl plătim variază în funcție de cotații.

Așadar, vom resimți aceste fluctuații. Unele lucruri sunt obiective, altele mai puțin. Mă uit la modul în care guvernarea oscilează: pe de o parte, recunoaște erorile din trecut, asupra cărora am insistat mereu, deși ni se spunea că nu știm sau că speculăm. Din păcate, am știut și nu am speculat, dar am avertizat.

Deci, dumneavoastră sugerați să construim un canal de scurgere care să ocolească barajul?

Eu nu spun că am putea, dar că trebuie să facem asta. Sunt întrebat foarte des despre ce nu s-a făcut în 2014, 2015, 2017, dar eu nu mai sunt la guvern din 2013.

Vorbim despre un canal de ocolire a barajului, nu?

Numiți-l cum vreți. Apa curge acum în Nistru dinspre partea ucraineană. Exact ca pe partea cealaltă, poți construi o stație, poți produce energie sau poți face pur și simplu un canal de deversare. Important este să-ți asiguri acest drept. Încă o dată, Nistrul nu este al Ucrainei.
Să-ți asiguri dreptul în cazul în care ești boicotat pe partea cealaltă.

Nu vreau să fiu răutăcios, dar Nistrul este mai mult al nostru.

Domnule Terguță, înțeleg că este război și, încă o dată, ca să nu existe discuții, condamn vehement acest război nedrept, purtat de ruși împotriva Ucrainei. Dar asta nu înseamnă că trebuie să uităm cu desăvârșire de noi. Nu vreau ca liderii noștri doar să plângă pentru problemele ucrainenilor, dar să le rezolve pe ale noastre. Vreau să ia deciziile care se impun, iar negarea existenței unor probleme este o problemă și mai mare.

Cât de lung ar fi acest canal de scurgere care ocolește barajul?

Vreau să insist asupra acestui subiect, pentru că mi se pare mult mai fezabil decât să continuăm negocierile.

Nu, eu cred că trebuie să negociem și să ducem până la capăt inclusiv misiunea ecologică. În acord veți citi că misiunea ecologică este europeană. De ce a fost atât de greu să discutăm cu ei?
Încă o dată, vorbele sunt vorbe, dar faptele rămân. Noi am ratificat acordul imediat după semnare.
Dar ucrainenii l-au ratificat peste patru ani. Ucraina a ratificat acordul în 2017, la aproape patru ani după semnare. Dacă misiunea ecologică s-ar fi înfăptuit, întregul lor proiect cu turbinele și celelalte instalații ar fi fost compromis. Aceasta a fost problema și va rămâne una și pe viitor. Însă, pentru noi, obiectivul este clar.

Deci, ca să înțelegem exact, dacă această problemă s-ar rezolva, hidrocentralele ar trebui să dispară?

Vreau să vă spun că, dacă toate acele turbine vor fi puse în funcțiune și va funcționa întregul sistem conceput încă din perioada sovietică, Nistrul va dispărea. Pentru ca Nistrul să nu dispară, ucrainenii vor trebui să renunțe la acel proiect. Asta am vrut să spun și aceasta este realitatea.

Sunteți acuzat în spațiul public că ați provocat dezastrul de pe Nistru. Ce nu este corect în această afirmație?

Totul. Este minciună și manipulare.
Este foarte ușor să pui totul în cârca unui om, fără a cunoaște faptele.

În februarie 2010, la Kiev, am semnat, în numele Guvernului Republicii Moldova, Protocolul nr. 4. Scopul era includerea în negocierile privind dreptul de proprietate a 25 de obiective cu subordonare unional-republicană, inclusiv problema delimitării frontierei pe barajul de la Năslavcea.

Protocolul completa acordul din 1994?

Exact. Nu există nicio prevedere privind transmiterea Nistrului sau a barajului. Protocolul doar crea cadrul juridic pentru negocieri. Nu s-a transmis nimic Ucrainei.

Mai mult, documentul fusese pregătit și parafat încă de Guvernul Tarlev. Există corespondența Ministerului Economiei, condus atunci de Igor Dodon, care confirmă coordonarea cu partea ucraineană.

Indiferent cine l-a negociat, afirmația că protocolul ar fi prejudiciat Republica Moldova este falsă.
În urma negocierilor, în 2012, la Roma, am semnat un acord cu Ucraina privind gestionarea Nistrului, inclusiv mecanisme comune de luare a deciziilor și protecția mediului.

Problema majoră era proiectul hidroelectric de la Novodnistrovsk, conceput în perioada sovietică, cu opt turbine puternice. Noaptea, apa urma să fie pompată într-un lac superior, iar ziua să coboare prin turbine, producând electricitate.

Acest sistem presupunea riscuri ecologice, pierderi importante de apă și captarea unor volume enorme din Nistru. La acea vreme, proiectul ar fi fost cel mai mare din Europa și al doilea din lume.

O dispută privea demarcarea frontierei. Ucrainenii insistau ca aceasta să pornească de la capătul hidrocentralei, nu de la mijlocul râului.

Dar problema lor esențială era obținerea în arendă a 23 de hectare de teren de pe malul nostru, necesare extinderii lacului de acumulare și funcționării turbinelor.
Nu au obținut aceste terenuri nici până în prezent. Prin urmare, afirmațiile că am cedat ceva Ucrainei sunt neadevărate.

Problemele privind volumul apei deversate au continuat. Deși există o comisie mixtă moldo-ucraineană, partea ucraineană ia, din păcate, frecvent decizii unilaterale.
Noi urmăream să construim și pe partea noastră o capacitate proprie de deversare, pentru a putea participa efectiv la gestionarea debitelor.

Nistrul nu aparține Ucrainei. Sunt două maluri, iar gestionarea apelor trebuie să fie echitabilă.

În concluzie, domnule Terguță, nu doar că nu am luat decizii defavorabile Republicii Moldova, dar am făcut un pas enorm spre soluționarea unei probleme vitale pentru țară: administrarea eficientă, echitabilă și ecologică a apelor Nistrului.

Uniunea Europeană ne-a oferit un plan de creștere de 1,9 miliarde. Dar problema este că Republica Moldova nu are capacitatea să absoarbă acești bani. Noi am reușit să absorbim cam 280 de milioane. În rest, acești bani stau undeva grămadă și am putea să-i pierdem.

Tu acuzi Uniunea Europeană că nu te ajută, dar ai o sumă de bani pe care nu o poți valorifica pentru că nu ai capacitate de guvernare. Și asta este problema cea mai mare. Această propagandă, că noi vrem, dar Uniunea Europeană nu ne ajută, are în nucleul ei o problemă mult mai nuanțată, capacitatea noastră de a ne conforma rigorilor Uniunii Europene. Și asta este sămânța adevărului, dar și a discordiei.

Până acum s-a discutat doar despre formă: țara cu statut de candidat. Dar, ca să ajungi să primești acest statut, trebuia să ai implementat Acordul de Asociere, însă acolo sunt foarte multe restanțe. Trebuia să ai instituții funcționale. De la venirea lor la guvernare, în justiție avem o situație mai proastă, în economie avem o situație mai proastă. La toate compartimentele și la toate capitolele avem o situație mai proastă.

Cu cât te apropii mai mult de Uniunea Europeană, cu atât trebuie să fii mai bine pregătit, chiar dacă negocierile devin mai grele. Tu trebuie să ai justiție, economie, lucrurile să meargă spre bine. În filosofia și în rezultatul guvernării PAS, lucrurile sunt invers: cu cât mai aproape de european, cu atât mai rău. Ceea ce este o dihotomie în înțelegerea procesului.

Planul de 1 miliard 900 de milioane a fost anunțat în 2024, în cadrul vizitei Ursulei von der Leyen la Chișinău, apoi a fost prezentat pentru alegerile parlamentare ca plan de creștere. Acest plan a fost atât de mult speculat de către PAS și guvernare. Se vorbea despre întreprinderi care vor fi deschise și locuri de muncă.

Dar un miliard și jumătate reprezentau credite care urmau să vină în Republica Moldova în cadrul proiectelor investiționale. Guvernul trebuia să lanseze proiecte, iar în baza lor urmau să vină banii. Aceste proiecte n-au venit, pentru că n-au fost proiecte. N-au venit banii pentru că nu a existat capacitate.

În schimb, au fost acordate granturi în avans pentru campania electorală de anul trecut. Este foarte bine că au dat bani pentru a oferi câte 1.000 de lei copiilor, dar de ce în campania electorală? Anul acesta n-au mai găsit bani.

Eu îi rog pe toți ca, dacă au exemple în care ei au reușit, să mi le trimită. Cu cea mai mare plăcere le voi enunța și voi bate din palme. Dar, din momentul în care au venit la guvernare, nu poate să-mi dea nimeni exemplul unui proiect inițiat de ei și implementat. Drumurile date în exploatare au fost începute încă prin 2012, la nivel de proiectare și finanțare semnată.

În medicină se vorbea și înainte despre cele două spitale, de la Cahul și Bălți. Nimic. În perioada noastră, am realizat finalizarea construcției blocului de la Spitalul de Urgență, cu echipament modern japonez, și am construit de la temelie blocul chirurgical din spatele Spitalului Republican, cu 12 săli de operații. Am realizat și sute de centre de sănătate în localități, care asigură primul ajutor pentru pacienți.

Fac această comparație nu dintr-un motiv egoist, că uite, atunci noi am făcut-o, ci pentru ca oamenii să tragă o concluzie. Poate că atunci când ai obiective și oamenii potriviți la locurile potrivite, poți să realizezi lucruri.

Și acum revenim la ceea ce am spus la început. De ce această guvernare ajunge să acuze Uniunea Europeană că Republica Moldova nu se poate integra în termenii pe care dânșii și i-au dorit?

Pentru că se creează deprinderi, domnul Terguță. La dânșii deja este un reflex, Pavlova, știți cum era înainte.
Încă funcționează înțelegerea că la prima cerere lor li se dă. Avem nevoie de bani, dar cum să vă spun, când te învârți foarte mult în jurul parului, funia se termină la un moment dat.

Da, dar și te strânge de gât.

Da, dar vedeți că îi strânge de gât și arată vinovatul în altă parte. Uniunea Europeană a oferit cadrul, statutul de țară candidat, despre care am vorbit de nenumărate ori.

Noi nu am întrunit condițiile pentru a avea acel statut. Au fost demarate negocierile, au fost acordate sume foarte mari de bani, inclusiv pentru compensări. Banii au fost acordați pentru ce? Pentru ca să rezistăm perioadelor grele.
Doar că la PAS, perioadele grele la care trebuie să le facem față sunt de la an la an. Noi am avut o perioadă grea în primul an, 2022, cu tarife de aproape 30 de lei, pe urmă 2023, 2024, 2025, 2026.

Nu uitați nici de COVID, pentru că a existat și anul 2021, care mergea exact pe aceeași formulă.

Exact, dar, în cazul dat, COVID-ul era o problemă globală. Ajutoare de sute de milioane, în mare parte și sub formă de credite, au fost direcționate către Republica Moldova. Cumva, au ieșit din acea perioadă fără să învețe lecțiile.

Instituțiile nu au fost reorganizate și pregătite. Cum am avut acea liniere, așa a rămas. Cum s-au făcut achizițiile? După ureche și foarte speculativ. Așa au continuat.

Lucrurile nu au evoluat spre bine în toată această perioadă, dar spre rău.
Acum, Uniunea Europeană, cum să vă spun, nu este o construcție abstractă. Sunt țări membre care au și ele cetățeni, votanți. Tu nu poți să ajuți în permanență Republica Moldova, în timp ce, în propria țară, oamenii ies în stradă pentru că nu au cu ce să-și plătească facturile. Asta este evident.

Sau formula aceea, mesajul clasic, care cred că va rămâne mult timp în memoria colectivă a românilor de dincolo de Prut, când Maia le-a spus românilor să economisească energie și să o dea în partea aceea, că ei o să guverneze așa cum știu ei.

Procesul de integrare europeană este pe etape. Sunt etape parcurse greu. Noi, spre exemplu, le-am parcurs greu: Acordul de asociere, liberul schimb, vizele. În mod firesc, continuarea trebuia să fie la fel de grea, etapă cu etapă.

Pregătirea instituțiilor, dezvoltarea economiei, funcționarea întregului sistem de stat. Lor li s-a dat totul foarte ușor, datorită situației regionale, războiului din Ucraina, și au trecut astfel foarte ușor peste etape, bătându-se cu pumnul în piept: „Uite, am mai deschis câteva clustere!”.
Pe oameni nu îi interesează foarte mult câte clustere ai deschis, dar care sunt consecințele, unde te duc acestea și care este calitatea negocierilor? Asta este important.
Dar, mai departe, ce poate să-ți ofere Uniunea Europeană?

Истинное лицо власти проявляется в её отношении к детям. Не в обещаниях о счастливом будущем в Европейском Союзе, официальных фотографиях и торжествах, а в условиях, которые она создаёт детям для достойного детства.

Последний доклад Национального бюро статистики, подготовленный при поддержке ЮНИСЕФ, должен стать поводом для стыда тех, кто управляет Республикой Молдова.
Почти каждый третий ребёнок в Молдове живёт в абсолютной бедности! И эти данные отражают ситуацию ещё до очередного роста цен на всё и вся.

31,4% детей живут в абсолютной бедности, а 15,9% — в крайней. В молдавских сёлах ситуация драматична: 43,5% детей живут в абсолютной бедности, 22,7% — в крайней, а 59,1% страдают от многомерной бедности.

Это не просто проценты. Это наши дети! Дети, чьи родители считают каждый лей, покупая продукты, одежду, школьные принадлежности и оплачивая коммунальные услуги. Дети, которых воспитывают бабушки и дедушки, пока родители работают за границей. Дети, слишком рано узнавшие, что такое нужда и отказ от самого необходимого.

Такова реальность, которую Майя Санду и PAS предпочитают предавать стратегическому молчанию. В речах об «успехах» власти дети, растущие в бедности, словно не существуют.

После почти шести лет президентства Майи Санду уже нельзя объяснять всё ошибками других, кризисами и внешними обстоятельствами. Власть, располагавшая столь значительным временем и полномочиями, обязана отвечать за условия жизни людей, особенно детей, в стране, стремительно теряющей население.

В 2025 году родились всего 22,1 тысячи детей — примерно на 1 500 меньше, чем в 2024 году. При этом у 10,6% детей страны хотя бы один из родителей находится за границей.

Мы тревожимся, что детей рождается всё меньше. Но что государство делает для тех, кто уже родился? Какие у них шансы вырасти здоровыми, получить образование и построить своё будущее на родине?

Вместо ответов мы видим национальные диктанты, конкурсы чтения, прогулки по лесам Кондрицы, торжества и имиджевые акции. Я не отрицаю их ценности: чтение, диктанты и встречи с детьми важны.

Но, госпожа Майя Санду, прежде чем приглашать детей читать о лучшем мире, следовало бы обеспечить им достойные условия в том мире, в котором они живут!

Детям нужны еда, тёплые дома, одежда, школы и родители, вынужденные уезжать за границу не ради лучшей жизни, а ради самого необходимого. Забота о детях измеряется делами. В противном случае это лишь показная забота.

Детская бедность - это не только сегодняшние лишения, но и проблемы со здоровьем, уход из школы, упущенные возможности и ограниченные жизненные перспективы.

Детство нельзя отложить на потом.
Нельзя требовать от ребёнка годами ждать обещанных правительством Майи Санду и PAS «лучших времён». Он растёт сейчас, забота ему нужна сейчас, а потерянные годы никто не вернёт.

Борьба с бедностью, особенно детской, должна стать реальным приоритетом: поддержка семей, достойные доходы родителей, эффективные социальные службы, доступное образование и элементарные условия жизни, прежде всего в сёлах.

Вместо очередных имиджевых кампаний мы ждём от Майи Санду и PAS конкретных ответов: как и когда они намерены сократить детскую бедность, какие ресурсы выделят, в какие сроки и с какими измеримыми результатами?

Этот доклад касается будущего страны, которая теряет население, где рождается всё меньше детей и слишком многие из них растут в нужде.

Говорят, будущее принадлежит детям. Это правда! Но власть имущие должны понять ещё более важную истину:
ДЕТЯМ ПРИНАДЛЕЖИТ ПРЕЖДЕ ВСЕГО НАСТОЯЩЕЕ!

Adevărata față a unei guvernări se vede în felul în care tratează copiii. Nu în promisiuni despre viitorul luminos în Europa, fotografii oficiale sau festivități, dar în condițiile pe care le oferă acum și aici pentru ca fiecare copil să aibă o copilărie demnă.

Ultimul raport al Biroului Național de Statistică, elaborat cu sprijinul UNICEF, ar trebui să provoace rușine și resemnare celor care conduc Republica Moldova.

Aproape fiecare al treilea copil din Moldova trăiește în sărăcie absolută! Datele arată situația înainte de majorarea prețurilor la tot și la toate.

31,4% dintre copii sunt afectați de sărăcie absolută, iar 15,9% trăiesc în sărăcie extremă. În satele Moldovei, situația este dramatică: 43,5% trăiesc în sărăcie absolută, 22,7% în sărăcie extremă, iar 59,1% sunt afectați de sărăcie multidimensională.

Nu sunt simple procente. Sunt copiii noștri! Copii ai căror părinți calculează fiecare leu pentru hrană, haine și rechizite și servicii comunale. Copii crescuți de bunici, în timp ce părinții muncesc peste hotare. Copii care învață prea devreme ce înseamnă lipsurile și renunțarea.

Aceasta este realitatea pe care Maia Sandu și PAS o trec sub tăcere strategică. În discursurile despre „succesele” guvernării, copiii care cresc în sărăcie pur și simplu nu există.

După aproape șase ani de mandat ai Maiei Sandu, nu mai poți explica totul prin greșelile altora, crize sau circumstanțe externe. O guvernare care a avut atâta timp și putere trebuie să răspundă pentru condițiile în care trăiesc oamenii, mai ales copiii, într-o țară care se depopulează într-un mod dramatic.

În 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu circa 1.500 mai puțini decât în 2024. Iar 10,6% dintre copiii țării au cel puțin un părinte plecat peste hotare.

Ne îngrijorăm că se nasc tot mai puțini copii. Dar ce face statul pentru cei care deja s-au născut? Ce șanse au să crească sănătoși, să învețe și să-și construiască un viitor acasă?

În schimb, vedem dictări naționale, concursuri de lectură, plimbări prin codrii de la Condrița, festivități și exerciții de imagine. Nu le contest utilitatea: lectura, dictările și întâlnirile cu copiii au rostul lor.

Dar, doamnă Maia Sandu, înainte de a-i invita să citească despre o lume mai bună, ar trebui să vă asigurați că au condiții decente în lumea în care trăiesc!

Copiii au nevoie de hrană, de case încălzite, de haine, de școli și de părinți care să nu fie obligați să plece peste hotare pentru a le asigura strictul necesar. Grija față de ei se măsoară în fapte, altfel rămâne doar o grijă de paradă.

Sărăcia din copilărie nu înseamnă doar lipsurile de astăzi, înseamnă probleme de sănătate, abandon școlar, oportunități pierdute și șanse reduse pentru întreaga viață.

Copilăria nu poate fi amânată.
Nu poți cere unui copil să mai aștepte ani întregi până vor veni “vremurile bune” promise de guvernarea Maia Sandu-PAS. El crește acum, are nevoie de grijă acum, iar anii pierduți nu i-i poate întoarce nimeni.

Combaterea sărăciei iar al copiilor în mod special trebuie să devină o prioritate reală: sprijin pentru familii, venituri decente pentru părinți, servicii sociale funcționale, educație accesibilă și condiții elementare de trai, mai ales la sate.

În locul altor campanii de imagine, așteptăm răspunsuri de la Maia Sandu și PAS: cum și când vor reduce sărăcia copiilor, ce resurse vor aloca, în ce termene și cu ce rezultate verificabile?

Raportul privește viitorul unei țări care pierde oameni, în care se nasc tot mai puțini copii, si prea mulți dintre ei cresc în lipsuri.

Se spune că viitorul aparține copiilor. Nimic mai adevărat! Dar cei aflați la putere trebuie să înțeleagă un adevăr și mai important:
COPIILOR LE APARȚINE, ÎN PRIMUL RÂND, PREZENTUL!

În contextul electoral, pentru ca aceste instituții să se implice în campania electorală, trebuia să existe o urgență. Urgența de securitate a Republicii Moldova era? Să admitem că există această ingerință a Rusiei sau războiul despre care se vorbește în permanență, la modul prezentului continuu. Era urgența de securitate atât de mare încât atât de multe servicii secrete și țări să se implice în campania electorală din Republica Moldova?

Din păcate, actuala guvernare, în frunte cu Maia Sandu, au confundat și continuă să confunde statul cu partidul pe care îl reprezintă și cu propriile persoane. Obiectiv, riscul de securitate era doar că PAS ar putea pierde alegerile, nu Republica Moldova. De când exprimarea liberă a voinței electorale, de exemplu, printr-o opțiune care nu convine sau nu place Occidentului, reprezintă un risc de securitate?

Opțiunea oamenilor trebuie respectată, oricare ar fi ea.
Din păcate, această înțelegere nu aparține doar PAS-ului și Maiei Sandu, dar persistă până în prezent și în rândul funcționarilor din Uniunea Europeană, care consideră că PAS și Maia Sandu sunt singurul partid și singura persoană care ar asigura parcursul european al Republicii Moldova. Se uită că acest parcurs a început și a avut un ritm foarte accelerat și plin de substanță înainte ca acest partid și această persoană să apară în procesul politic din Republica Moldova.

Concluzia este că, în loc să-ți creezi relații cu statul Republica Moldova, indiferent de cine îl guvernează, și să colaborezi cu guvernările care vin democratic, în urma unor alegeri fără ingerințe din nicio direcție, te implici, încălcând principiile fundamentale ale unui proces democratic, și îți creezi partenerii pe care ți-i dorești tu.

Dacă revenim la felul în care s-au desfășurat alegerile din Republica Moldova, dar mai ales la enunțurile folosite de PAS, credeți că a existat o convergență între modul de implicare a instituțiilor internaționale și felul în care a acționat PAS în alegeri?
Aceste instituții au venit aici invocând o problemă de securitate, să admitem. PAS ne-a vorbit permanent despre pace, nu război, și ne-a garantat pacea. Această frică permanentă în care societatea a fost făcută să trăiască în acea perioadă a fost, deci, convergentă cu modul de implicare a instituțiilor?

Sigur. Domnul Terguță, dacă considerați că, fiind incapabili să realizeze actul de guvernare în Republica Moldova, ei au capacitatea să elaboreze o strategie calculată în fond, pentru că atunci când speculezi fricile oamenilor, pe război, pace și lucruri care sunt dincolo de bine și de rău. Trebuie să existe limite, chiar dacă alegerile presupun atragerea voturilor prin emoții puternice. Însă este o crimă să-ți construiești guvernarea pe frici.
Știu cum sunt construite aceste strategii. Obiectivul nostru era „Moldova fără sărăcie”. Când am lansat strategia. Au fost și emoții, dar „Moldova fără sărăcie” avea la bază și strategii de dezvoltare.

Aici, cu siguranță, a fost o strategie elaborată din afară, foarte bine măsurată și echilibrată, care a dus la majoritatea PAS. Ei au fost executanții acelei strategii elaborate în afară.

Declarația de la tribuna Organizației Națiunilor Unite privind implicarea unor state, cum ar fi Marea Britanie și Franța, posibil și Germania, în campania electorală, plus declarația secretarului adjunct NATO la Chișinău, prin care a confirmat implicarea în campania electorală din Republica Moldova, nu vi se par stranii?

Domnul Terguță, mie nu mi se pare straniu că ei s-au implicat, dar că au făcut public acest lucru, deoarece Macron, președintele Franței, a declarat că serviciul special al armatei franceze, care are destinație în activitatea de combatere pe dimensiunea informațională, a fost prezent în Republica Moldova și a ajutat ca să câștige candidatul potrivit. După declarațiile publice ale lui Macron, fostul șef al serviciilor speciale franceze a spus același lucru.

În continuare, premierul britanic, la tribuna ONU, în această toamnă, a spus deschis că au fost implicați în procesul electoral din Republica Moldova. Mai nou, secretarul general adjunct al NATO, aflat în vizită la Chișinău, a confirmat același lucru. Toate luate împreună înseamnă ingerință.

În acest sens, în mod normal, Comisia Electorală Centrală, auto-intitulându-se organ electoral cu drepturi exclusive în organizarea și făptuirea procesului electoral din Republica Moldova, trebuie să ne spună gradul de implicare a acestor țări și în ce au constat acțiunile lor.

În momentul în care se spune că s-a contracarat propaganda rusă, până aici este OK. Dar, pe partea cealaltă, să nu uităm că tot ce înseamnă opoziție în Republica Moldova, prin propaganda internă, prin aceleași ONG-uri, trompete ale guvernării, și prin aceeași presă subordonată, este pusă la grămadă ca fiind promoscovită.

Și atunci întrebarea este: dacă opoziția a fost împachetată într-o formulă nedreaptă, ticăloasă, dacă doriți, ca fiind antieuropeană, înseamnă că toate aceste instituții, prin implicarea lor, au dus lupte și împotriva oponenților politici ai PAS. Și asta înseamnă ingerință.

Înseamnă aceasta, că putem contesta rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova, atâta timp cât nu cunoaștem explicit și clar care a fost mandatul acestor intervenții externe în scrutinurile electorale?

Vrem să știm, de exemplu, care a fost mandatul NATO? Până unde s-a oprit sau până unde trebuia să meargă? Care era implicația Marii Britanii? Ce trebuia să facă și până unde s-a implicat? Ce a făcut Franța și ce a făcut Germania în toată situația asta?
Noi, cetățenii Republicii Moldova, trebuie să știm, în final, cât de corecte au fost aceste alegeri parlamentare și prezidențiale.
Vorbim post-factum, pentru că în acea perioadă nu cunoșteam aceste lucruri.

Ba da, noi am vorbit și am atenționat. Am vorbit la nivel de intuiție, se vedeau anumite lucruri, am suportat anumite consecințe, dar nu am avut declarațiile deschise ale oficialităților din Franța, Marea Britanie, ale serviciilor secrete și ale NATO.

Te doare capul când îți dai seama câte state și instituții internaționale s-au implicat în alegerile din Republica Moldova. Și întrebarea pe care noi, cetățenii, ar trebui să ne-o punem este, cât de corecte au fost aceste alegeri?

Aceste alegeri, cel puțin, și lucrul ăsta trebuie spus clar, au fost puternic influențate în favoarea PAS. Și asta nu ține doar de sprijin prin fotografii, vizite la Chișinău și îndemnuri directe sau indirecte, dar, repetăm încă o dată, prin implicarea acestor servicii speciale.
Aceste servicii speciale nu pot opera în Republica Moldova fără ca în aceste acțiuni să fi fost implicate și serviciile noastre.

Or, serviciile noastre, prin lege și prin tot ce înseamnă normă legală în țara asta, nu au dreptul să se implice în procesele politice și electorale.
Deci, toate astea luate împreună, la ora actuală, ne arată că alegerile au fost puternic influențate. Până la capitolul ilegalitate, vom ajunge să vorbim mai târziu, ca de obicei, după.

Vă propun să pornim de la o declarație a președintei Maia Sandu, care afirma că Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană în 2028. Ulterior, discursul s-a schimbat: nu mai vorbim despre integrare, dar despre semnarea tratatului de aderare. În cele din urmă, au ajuns la o declarație surprinzătoare: dacă această guvernare nu va reuși să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană, vinovată va fi Uniunea Europeană.
Credeți că Uniunea Europeană face prea puțin pentru ca Republica Moldova să avanseze pe calea integrării?

Această declarația este gravă, dar ea nu trebuie privită ca un caz izolat. Ea reflectă modul în care Maia Sandu și întreaga guvernare înțeleg procesul de guvernare.

Am spus întotdeauna că guvernarea presupune asumarea responsabilității, transpunerea obiectivelor în acțiuni și asumarea rezultatelor, bune sau rele. În schimb, actuala guvernare a înlocuit în mare parte guvernarea propriu-zisă cu tehnologia electorală. Este permanent în campanie, atât prin comunicare, cât și prin acțiuni.

Se fac promisiuni, dar, când acestea nu sunt îndeplinite, responsabilitatea este transferată către cei care au fost la guvernare înainte, către condițiile climatice, contextul geopolitic sau Rusia. Acum, Uniunea Europeană pare să devină următorul vinovat.

Să ne amintim că sloganul PAS în campania parlamentară din 2025 a fost „Moldova Europeană 2028”. Aceasta a fost promisiunea făcută cetățenilor, iar mulți, în special cei din diasporă, au votat cu speranța că această guvernare va duce țara în Uniunea Europeană.

Ulterior, promisiunea a fost reformulată: semnarea acordului de aderare în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2030. Am spus și am argumentat că aceste termene erau nerealiste. Acum, când devine evident că obiectivele promise nu pot fi atinse în condițiile anunțate, a fost găsit un nou vinovat: Uniunea Europeană.

Dar să răspundem la întrebarea fundamentală: Uniunea Europeană face prea puțin pentru integrarea Republicii Moldova?

Domnul Terguță, nu Uniunea Europeană a stabilit termenele pentru 2028 și 2030. Maia Sandu și guvernarea sa au făcut aceste promisiuni. Din păcate, UE prin oficialii ei au venit să confirme aceste date mincinoase, într-o manieră așa diplomatică, să-i spunem lăsând deschisă posibilitatea, dar așa într-o manieră voalată, în funcție de progres, etc.

Mă refer inclusiv la vizitele președintelui Franței, cancelarului Germaniei și premierului Poloniei, precum și la declarațiile comisarilor europeni.

Dar aceste declarații au reprezentat o promisiune reală a Uniunii Europene sau un exercițiu electoral?

Din punctul meu de vedere, a fost un mesaj electoral. Doar cine nu înțelege cum funcționează Uniunea Europeană și care este atmosfera politică din statele membre poate afirma că, în condițiile actuale, extinderea este un rezultat garantat, mai ales într-un termen atât de scurt.

A fost, așadar, o promisiune electorală pentru Maia Sandu și PAS?

Ce altceva putea fi, dacă liderii europeni au venit de Ziua Independenței în Piața Marii Adunări Naționale și au susținut, prin declarațiile lor, formațiunea aflată în campanie pentru alegerile parlamentare? Un gest similar a existat și în campania prezidențială.

ЗИМА БЛИЗКО

Господин премьер-министр Василе Тофан,

Становится всё очевиднее, что у вас не было, нет и не будет плана развития Республики Молдова.

Потому что вам неоткуда было его взять, да и разработать его вы не могли. Чтобы управлять страной, необходимо прежде всего знать её, понимать её граждан и любить их. Нужно пройти через избирательные кампании, непосредственно и искренне общаться с людьми, знать их проблемы и обращаться к ним за доверием. А не становиться во главе Правительства в результате политических договорённостей, ни разу не обратившись к гражданам за прямым мандатом.

Совершенно очевидно, что центр принятия решений находится не в Правительстве, а ключевые решения принимаете не вы. Однако занимаемая вами должность предполагает ответственность независимо от того, кто принимает политические решения. Вы обязаны действовать в интересах граждан этой страны.

И происходящее на международных рынках должно побудить вас действовать без промедления.

Стоимость нефти марки Brent достигла 109,86 доллара за баррель, а природного газа на европейском рынке — 87,55 евро за МВт·ч.( 1.048 USD за тысячу кубических метров) Стремительный рост цен, экономическая напряжённость и протесты в европейских странах — это тревожные сигналы, которые ответственное Правительство не имеет права игнорировать.

Время бесплодных дискуссий, противоречивых объяснений и нелепых советов прошло.

Правительство вступает в холодный сезон с серьёзными бюджетными проблемами и без надлежащей подготовки к тому, чтобы помочь людям пережить зиму. Вместо конкретных решений мы наблюдаем поток противоречивых заявлений и информации со стороны государственных учреждений. Это не управление страной и уж тем более не ответственное преодоление кризисной ситуации.

Людям необходимо оказывать помощь независимо от того, какой источник отопления они используют. Большинство жилых помещений в Республике Молдова отапливаются твёрдым топливом, в том числе дровами и углём. Эти граждане в равной степени нуждаются в государственной поддержке и имеют на неё такое же право, как и те, кто использует природный газ или централизованное теплоснабжение.

Не изобретайте велосипед! Возьмите за основу и адаптируйте механизм социальных компенсаций на холодный период года, внедрённый в 2010 году и известный также как «энергетическая пенсия». Как можно скорее внесите ясность в вопросы о том, какую помощь получат люди, в каком размере и в какие сроки. Они должны знать, на что могут рассчитывать этой зимой.

Что касается нефтепродуктов, откажитесь от упрямства и, пока не поздно, снизьте НДС и акцизы. Подорожание топлива по цепочке отражается на стоимости перевозок, производства и потребительских ценах. Нельзя утверждать, что вы защищаете население, одновременно игнорируя влияние налоговой нагрузки на цены, которые люди вынуждены платить ежедневно.

Я по собственному опыту знаю, насколько напряжённой и требовательной является работа Правительства. Но именно поэтому я знаю и то, что решения необходимо не принимать под давлением обстоятельств, а готовить заблаговременно, опираясь на серьёзный анализ и моделирование различных экономических сценариев.

И, пожалуй, самое главное: начните наконец основывать правительственные решения на профессиональных исследованиях и оценке их последствий, а не на личных суждениях, импровизациях или политических интересах.

Господин премьер-министр, зима близко. У вас больше нет времени на эксперименты, объяснения и обещания. Вы обязаны предложить конкретные решения до того, как людям придётся столкнуться с последствиями бездействия Правительства.

Не играйте ни с возложенной на вас ответственностью, ни с терпением людей.

IARNA ESTE APROAPE

Domnule prim-ministru Vasile Tofan,
Devine tot mai clar că nu ați avut, nu aveți și nici nu veți avea un plan pentru Republica Moldova.

Pentru că nu aveați cum și, mai ales, nu aveați de unde. Ca să conduci o țară, trebuie mai întâi să o cunoști, să-i înțelegi oamenii și să-i iubești. Trebuie să fi trecut prin confruntări electorale, să fi discutat direct și sincer cu cetățenii, să le cunoști problemele și să le fi cerut încrederea. Nu să ajungi în fruntea Guvernului în urma unor înțelegeri politice, fără să fi solicitat vreodată un mandat direct din partea oamenilor.

Este evident că centrul decizional nu se află la Guvern, iar deciziile esențiale nu vă aparțin. Însă funcția pe care o ocupați presupune responsabilitate, indiferent cine ia deciziile politice. Aveți obligația să acționați în interesul cetățenilor acestei țări.
Iar evoluțiile de pe piețele internaționale ar trebui să vă determine să acționați fără întârziere.

Petrolul Brent a ajuns la 109,86 dolari/baril, iar gazele naturale pe piața europeană la 87,55 euro/MWh( 1.048 USD pentru 1.000 metri cubi) Scumpirile accelerate, tensiunile economice și protestele din statele europene sunt avertismente pe care un Guvern responsabil nu are dreptul să le ignore.

Timpul discuțiilor sterile, al explicațiilor contradictorii și al sfaturilor hilare a trecut.

Guvernul intră în perioada rece cu probleme grave la buget și fără o pregătire corespunzătoare pentru a ajuta oamenii să treacă peste iarnă. În locul unor soluții clare, asistăm la un iureș de declarații și informații contradictorii din partea instituțiilor statului. Aceasta nu este guvernare și, cu atât mai puțin, gestionarea responsabilă a unei situații de criză.

Oamenii trebuie ajutați indiferent de sursa de încălzire pe care o utilizează. Peste 400 mii de familii din Republica Moldova nu au gaz și se încălzesc cu combustibili solizi, lemne și cărbune, inclusiv rămășițe vegetale. Acești oameni au aceeași nevoie și același drept la sprijin din partea statului ca și cei care folosesc gazele naturale sau energia termică.

Nu inventați apa caldă! Preluați și adaptați mecanismul compensațiilor sociale pentru perioada rece, implementat în 2010, cunoscut și ca „pensia energetică”. Oferiți oamenilor, cât mai rapid, claritate asupra ajutorului pe care îl vor primi, a cuantumului și a termenelor de acordare. Ei trebuie să știe pe ce se pot baza în această iarnă.

În privința produselor petroliere, renunțați la încăpățânare și reduceți, cât nu este prea târziu, TVA și accizele. Scumpirea carburanților se transmite în lanț asupra transportului, producției și prețurilor de consum. Nu puteți pretinde că protejați populația, ignorând efectele fiscale asupra prețurilor pe care oamenii le plătesc zilnic.

Știu din proprie experiență cât de alertă și solicitantă este activitatea unui Guvern. Dar tocmai de aceea știu că deciziile nu trebuie luate sub presiunea evenimentelor, ci pregătite din timp, pe baza unor analize serioase și a simulării diferitelor scenarii economice.

Și, poate cel mai important, începeți odată să fundamentați deciziile guvernamentale pe studii de impact profesioniste, nu pe păreri personale, improvizații sau interese politicianiste.

Domnule prim-ministru, iarna este aproape. Nu mai aveți timp pentru experimente, explicații și promisiuni. Aveți obligația să veniți cu soluții concrete, înainte ca oamenii să suporte consecințele inacțiunii Guvernului.

Nu vă jucați nici cu responsabilitatea pe care o aveți, nici cu răbdarea oamenilor.

Republica Moldova continuă să consume din resursele create în perioada sovietică. Nu este vorba despre nostalgie, dar trebuie să recunoaștem că atunci s-au construit anumite lucruri, inclusiv în educație și cultură.

Din fericire, această resursă nu este complet epuizată. Avem încă o temelie pe care putem construi ceva nou.
Este greșită abordarea potrivit căreia înaintea noastră nu a existat nimic.

Chiar dacă această temelie trebuie consolidată, trebuie să construim mai departe, nu să distrugem totul și să începem de la zero. Un stat nu funcționează ca un șantier. El are nevoie de continuitate și de memorie instituțională, pe care noi am pierdut-o treptat, inclusiv din cauza actualei guvernări.

Nu poți considera că, direct de pe băncile universității, poți deveni un deputat performant sau poți conduce eficient un minister. Ajungem la celebra expresie: „Nu mă tem de ministrul culturii, mă tem de cultura ministrului”.

Integrarea europeană trebuie să reprezinte un proces autentic de transformare internă. Trebuie să avem instituții funcționale, o economie capabilă să genereze venituri și un sistem de securitate eficient.

Dacă am adera astăzi la Uniunea Europeană, am putea rezista concurenței?
Nu. Suntem foarte departe de acest nivel de pregătire. Riscăm să aderăm nu ca un stat puternic, ci ca un teritoriu slab populat, cu o economie necompetitivă.

Auzim frecvent și mesajul că ar fi suficient să realizăm Unirea cu România pentru a avea automat pensii și salarii mai mari. Este un mesaj fals și profund nedrept. Nu putem aborda Unirea ca pe o modalitate de a fi luați la întreținere.
Indiferent dacă vorbim despre integrare europeană sau despre Unire, trebuie să ajungem acolo ca un stat funcțional, nu ca niște cerșetori. România însăși are diferențe mari de dezvoltare între județe. Eu nu vreau ca Republica Moldova să devină Cenușăreasa României și, cu atât mai puțin, a Europei.

Integrarea europeană presupune etape: Acordul de Asociere, negocieri, perioada de preaderare și fonduri destinate pregătirii economiei și instituțiilor. Toate există pentru ca, în momentul aderării, să fii pregătit nu doar să consumi resurse europene, ci și să contribui.
Noi am parcurs aceste etape? Nu. Nu am implementat pe deplin Acordul de Asociere, iar acum se insistă asupra unei aderări accelerate, fără parcurgerea corespunzătoare a perioadei de preaderare. Se încearcă arderea etapelor.

Și cum vom arăta atunci în Uniunea Europeană? Ca o țară care și-a dorit neapărat aderarea, dar care nu este pregătită să reziste concurenței de pe piața europeană.

De ce pleacă moldovenii să muncească în Uniunea Europeană? Pentru salarii și condiții mai bune. Dacă nu vom crea asemenea condiții acasă, ce îi va împiedica, după aderare, să plece și mai mulți? Problema este că deja ne întrebăm cine a mai rămas să plece.

Totuși, eu nu consider că Republica Moldova și-a ratat toate șansele. Viitorul țării nu trebuie privit exclusiv prin prisma celor care locuiesc astăzi aici. Avem foarte mulți moldoveni realizați profesional peste hotare, în țări europene și nu numai, care ar fi dispuși să revină.

Vorbim despre oameni cu experiență, competențe și realizări concrete, indiferent de vârstă. Ei nu vin într-o instituție ca să învețe cum trebuie gestionate procesele. Ei cunosc deja aceste lucruri și așteaptă profesionalism și din partea statului.
Acești oameni ar reveni să lucreze pentru țară, dar nu în condițiile în care trebuie mai întâi să depună cereri la PAS, să obțină o funcție și apoi să distribuie materiale electorale la fiecare scrutin.

Este nevoie, înainte de toate, de un act de guvernare profesionist. Dezvoltarea afacerilor vine și ca rezultat al calității guvernării. Nu putem aștepta ca investitorii să vină și să repare disfuncționalitățile statului.

Am avut deja întreprinderi care și-au închis activitatea sau au plecat din Republica Moldova, inclusiv Fujikura. Și există riscul să mai plece altele, nu doar din cauza scumpirilor, ci și a presiunilor la care sunt supuse.

ПРЕСС-РЕЛИЗ

Либерал-Демократическая Партия Молдовы (ЛДПМ) 15 октября направила обращение в Центральную избирательную комиссию (ЦИК) с требованием проверить законность участия иностранных структур и спецслужб в избирательных процессах, а также влияние информации Службы информации и безопасности (СИБ) на решения избирательных органов.

Основанием послужили публичные заявления представителей Великобритании, Франции, Румынии, Украины, НАТО и Евросоюза о содействии Молдове в ходе выборов 2024 и 2025 годов в сфере кибербезопасности, противодействия дезинформации и защиты избирательной инфраструктуры.

ЛДПМ требует обнародовать соглашения о сотрудничестве, установить получателей помощи и выяснить, имели ли иностранные специалисты доступ к избирательным системам.
Отдельный раздел посвящён СИБ, которая, согласно приведённым партией данным, в 2024 году подготовила 147 информационно-аналитических материалов о вмешательстве в выборы. Из них 12 сообщений были направлены в ЦИК.

Партия требует установить, повлияла ли эта информация на допуск участников к выборам, доступ к информации либо принятие административных мер.
ЛДПМ также настаивает на рассмотрении обстоятельств её недопуска к парламентским выборам 28 сентября 2025 года и возможных сообщений СИБ или других структур безопасности, способных повлиять на решения ЦИК.

В поданном обращении ЛДПМ требует от ЦИК:
1. Установить характер участия иностранных структур и спецслужб в выборах 2024 и 2025 годов, получателей помощи, заключённые соглашения и пределы полномочий в рамках сотрудничества.
2. Проверить возможный доступ иностранных учреждений и специалистов к избирательной инфраструктуре, включая информационную систему «Alegeri» («Выборы»), реестры избирателей и другие базы данных, а также характер и пределы доступа.
3. Выяснить роль СИБ в обосновании решений избирательных органов, содержание направленных в ЦИК материалов и рекомендаций, порядок их проверки и влияние на участие партий в выборах и доступ к информации.
4. Рассмотреть обстоятельства недопуска ЛДПМ к парламентским выборам 2025 года, включая сообщения структур безопасности, которые могли повлиять на ЦИК, и представить правовые основания и доказательства принятых решений.
5. Установить, направлялись ли обращения в органы уголовного преследования, когда избирательные ограничения обосновывались предполагаемыми преступлениями, угрозами национальной безопасности либо незаконным вмешательством.
6. Оценить независимость избирательного процесса и равенство возможностей, включая совокупное влияние мер безопасности на политический плюрализм, рассмотреть обращение на открытом заседании и представить юридически обоснованные выводы.

ЛДПМ требует установить, соблюдались ли законные пределы полномочий и существовали ли достаточные гарантии против неправомерного вмешательства в избирательную конкуренцию.

Партия подчёркивает: противодействие внешнему вмешательству - законная обязанность государства, однако полномочия спецслужб не могут подменять компетенцию избирательных органов или оправдывать произвольное ограничение политических прав.

Обращение содержит 16 требований, в том числе о предоставлении документов о международном сотрудничестве, проверке использования информации СИБ и решений об участии партий в выборах, а также о проведении открытого заседания.

ЛДПМ убеждена, что безопасность выборов и политический плюрализм должны пользоваться равной защитой, а любое вмешательство в избирательную конкуренцию должно иметь чёткое правовое основание и подлежать институциональному и судебному контролю.

Партия требует от ЦИК рассмотреть обращение на открытом заседании и в установленный законом срок предоставить официальный, юридически мотивированный ответ с приложением соответствующих документов.

COMUNICAT DE PRESĂ

Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus, ieri, 15 octombrie, o sesizare la Comisia Electorală Centrală, solicitând verificarea legalității implicării unor instituții și servicii de securitate străine în procesele electorale și a influenței informațiilor Serviciului de Informații și Securitate asupra deciziilor electorale.

Sesizarea se bazează pe declarații publice ale unor oficiali din Regatul Unit, Franța, România, Ucraina, NATO și Uniunea Europeană privind asistența acordată Republicii Moldova la alegerile din 2024 și 2025 în domeniul securității cibernetice, combaterii dezinformării și protejării infrastructurii electorale.

PLDM cere publicarea acordurilor de cooperare, identificarea beneficiarilor și clarificarea eventualului acces al experților străini la sistemele electorale.

Un capitol distinct vizează SIS, care, potrivit datelor invocate de PLDM, a elaborat în 2024, 147 de produse informativ-analitice privind interferențele electorale, dintre care 12 informări au fost transmise CEC.
Partidul cere să se stabilească dacă informațiile au influențat participarea concurenților electorali, accesul la informație sau alte măsuri administrative.

PLDM cere și examinarea circumstanțelor neadmiterii sale la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și a eventualelor comunicări ale SIS sau ale altor instituții de securitate care ar fi putut influența CEC.

Prin sesizarea depusă, PLDM solicită Comisiei Electorale Centrale:
1. Clarificarea implicării instituțiilor și serviciilor de securitate străine în alegerile din 2024 și 2025, a beneficiarilor asistenței, acordurilor încheiate și limitelor mandatelor de cooperare.
2. Verificarea eventualului acces al instituțiilor și experților străini la infrastructura electorală, inclusiv la sistemul informațional „Alegeri”, registrele electorale și alte baze de date, precum și a naturii și limitelor acestui acces.
3. Clarificarea rolului SIS în fundamentarea deciziilor electorale, a informațiilor și recomandărilor transmise CEC, a verificării acestora și a efectelor asupra participării partidelor și accesului la informație.
4. Examinarea neadmiterii PLDM la alegerile parlamentare din 2025, inclusiv a eventualelor comunicări ale instituțiilor de securitate care ar fi putut influența CEC, și prezentarea temeiurilor juridice și probelor deciziilor adoptate.
5. Clarificarea existenței unor sesizări către organele de urmărire penală, atunci când restricțiile electorale au fost motivate prin presupuse infracțiuni, amenințări la securitatea națională sau interferențe ilegale.
6. Evaluarea independenței procesului electoral și a egalității de șanse, inclusiv a efectului cumulativ al măsurilor de securitate asupra pluralismului politic, examinarea sesizării în ședință publică și prezentarea unor concluzii motivate juridic.

PLDM solicită stabilirea respectării limitelor competențelor legale și a existenței unor garanții suficiente împotriva influențării neautorizate a competiției electorale.

Partidul subliniază că, deși combaterea ingerințelor externe este o obligație legitimă a statului, atribuțiile serviciilor de informații nu pot substitui competențele autorităților electorale și nici justifica restrângerea arbitrară a drepturilor politice.

Sesizarea conține 16 solicitări, între care prezentarea documentelor privind cooperarea externă, verificarea utilizării informațiilor SIS și a deciziilor privind participarea partidelor, precum și organizarea unei ședințe publice.

PLDM susține că securitatea electorală și pluralismul politic trebuie protejate în egală măsură, iar intervențiile asupra competiției electorale trebuie să aibă un temei legal clar și să fie supuse controlului instituțional și judiciar.
Partidul solicită CEC un răspuns oficial în urma examinării sesizării în ședință publică, motivat juridic și însoțit de documentele relevante, în termenul legal.

Dar procesul de integrare europeană este unul de politică externă sau de politică internă?

Mie întotdeauna mi-a plăcut expresia: „Dați-mi o politică internă bună și vă dau o politică externă perfectă”.

Integrarea europeană are, desigur, și o componentă de politică externă, dar, în esență, ține de politica internă a statului. Este important să avem relații bune cu partenerii europeni, însă la fel de importante sunt negocierile și modul în care ne pregătim pentru acest proces.

Din păcate, în Republica Moldova, riscăm să avem un simplu copy-paste al legislației europene, fără o analiză atentă și o adaptare corespunzătoare. Chiar dacă o mare parte din acquis-ul european este deja tradus în limba română, fiecare prevedere trebuie verificată cu atenție, deoarece o virgulă poate conta enorm în procesul de implementare. Iar obligațiile asumate sunt ale statului, nu ale partidului aflat la guvernare.

În fond, integrarea europeană nu vizează Uniunea Europeană, ci Republica Moldova. Întrebarea este ce facem aici, în țara noastră, prin alinierea la rigorile europene. Avem rapoarte triumfaliste și vorbim despre numeroase reforme, dar ce rezultate concrete obținem?

Schimbăm denumiri de instituții și modificăm legislația, însă efectele practice întârzie să apară.
Dați-mi un domeniu în care, după cinci ani de guvernare și atâtea reforme raportate, avem performanțe concrete.

Eu am convingerea fermă că o țară nu poate progresa dacă nu este educată și sănătoasă. Am citit mult despre Japonia și despre modul în care societatea japoneză s-a reorganizat după al Doilea Război Mondial. Au ales să privească spre viitor, pornind de la doi piloni fundamentali: educația și sănătatea. Dacă vom fi educați și sănătoși, vom reuși oriunde.

În același timp, economia este într-o situație dificilă, iar problemele sociale se accentuează. Am ajuns să avem mai mulți pensionari decât oameni care muncesc. Iar în domeniul culturii, după cinci ani, Filarmonica Națională nici măcar nu a ajuns la etapa de proiect.

Poți vorbi sporadic despre aceste probleme, dar, în același timp, ele arată capacitatea reală de guvernare.

Integrarea europeană nu trebuie să însemne doar legi adoptate și reforme raportate, ci rezultate concrete pentru Republica Moldova.

ЗАЯВЛЕНИЕ ЛДПМ
О вовлечении иностранных учреждений и специальных служб в избирательные процессы в Республике Молдова

Либерал Демократическая Партия Молдовы (ЛДПМ) обращается к Центральной избирательной комиссии (ЦИК) с требованием предоставить публичные и документально обоснованные разъяснения относительно масштабов, правовых оснований и последствий участия иностранных учреждений и разведывательных служб в избирательных процессах в Республике Молдова в 2024 и 2025 годах.

Данный запрос обусловлен заявлениями высокопоставленных официальных лиц Великобритании, Франции, Румынии, Украины и НАТО, а также документами Европейской комиссии, подтверждающими осуществление совместно с молдавскими властями ряда мероприятий в сферах, непосредственно связанных с обеспечением безопасности и проведением выборов.

https://drive.google.com/file/d/1JrPwkdk2XBJ2BcCQwc6AkuEDvD1JmxTl/view?usp=sharing

DECLARAȚIA PLDM
Privind implicarea instituțiilor și serviciilor străine în procesele electorale din Republica Moldova

Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită Comisiei Electorale Centrale (CEC) să prezinte explicații publice și documentate privind amploarea, temeiul juridic și consecințele implicării unor instituții și servicii de informații străine în procesele electorale din Republica Moldova în anii 2024 și 2025.

Această solicitare este determinată de declarațiile unor înalți oficiali din Regatul Unit, Franța, România, Ucraina și NATO, precum și de documente ale Comisiei Europene, care confirmă desfășurarea unor activități în cooperare cu autoritățile moldovenești, în domenii direct legate de securitatea și desfășurarea alegerilor.

Vezi Declarația integral aici https://drive.google.com/file/d/1vg-XBk0y-P_zvMqv5QX2bqhKFTaF5t9W/view?usp=sharing

La mulți ani, Chișinău!

Pentru mine, cel născut la Lăpușna, istoria Chișinăului are o semnificație aparte. Pentru că destinele acestor două localități sunt legate printr-o poveste despre pierderi și renaștere, despre încercări care schimbă cursul istoriei și despre capacitatea de a transforma o nenorocire într-o nouă oportunitate.

Puțini își mai amintesc astăzi că, odinioară, Lăpușna era unul dintre cele mai importante târguri ale Moldovei, așezat pe marile drumuri comerciale care legau Europa de Cetatea Albă și de țărmurile Mării Negre.

Pierderea Cetății Albe, în 1484, iar mai târziu a Tighinei, în 1538, a schimbat profund geografia economică a Moldovei. Drumurile comerciale au început să caute alte trasee, mai sigure. Vechiul târg al Lăpușnei și-a pierdut treptat din importanță, în timp ce drumul negustorilor s-a mutat mai spre nord, prin apropierea Chișinăului. Ceea ce pentru Lăpușna a însemnat începutul unui declin, pentru Chișinău a devenit începutul unei ascensiuni.

O tragedie a istoriei s-a transformat, în timp, într-o oportunitate. Chișinăul a știut să crească, să se dezvolte, să-și găsească locul și rostul. Dintr-o așezare modestă a devenit un oraș important, apoi capitala noastră, un oraș cu o istorie bogată, cu frumusețile și contradicțiile sale, dar, mai presus de toate, un oraș pe care îl iubim.

Poate că aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care ne-o oferă istoria Chișinăului: viitorul nu este hotărât doar de încercările prin care trecem, ci și de felul în care știm să le depășim. De aceea, astăzi, de Hramul orașului, vreau să-ți adresez, dragă Chișinău, o urare mai puțin obișnuită.

Îți doresc să ai înțelepciunea și puterea de a transforma și provocările de astăzi în oportunitățile de mâine. Să crești fără să-ți pierzi sufletul, să te modernizezi fără să-ți uiți istoria, să devii mai frumos, mai prosper, mai puternic și mai măreț.

Să fii un oraș în care oamenii să-și dorească să rămână, copiii să crească fericiți, iar cei plecați să aibă mereu un motiv să se întoarcă. Și, mai presus de toate, să rămâi orașul care ne adună, ne reprezintă și ne face să ne simțim acasă.

La mulți ani, Chișinău!
La mulți ani, dragi chișinăuieni!

Care ar trebui să fie modelul de dezvoltare economică a Republicii Moldova?

În primul rând, trebuie să creăm condiții predictibile și atractive pentru investiții, susținute de garanții ferme din partea statului. Vorbim despre fiscalitate, costul energiei, infrastructură, transport și acces la piețele de desfacere. Nu trebuie să inventăm apa caldă sau bicicleta.

Problema noastră este, mai întâi, să avem apă și abia apoi să o încălzim.
Declarațiile de dragul declarațiilor nu duc nicăieri. Atunci când invitam investitorii în Republica Moldova, aveam argumente concrete. Energia costa cu aproximativ 30% mai puțin decât media europeană, dispuneam de forță de muncă și ofeream acces la piețe de desfacere, în regim de comerț liber, de la Lisabona până la Vladivostok.

Astăzi, situația este radical diferită. Energia este mult mai scumpă, nu mai avem suficientă forță de muncă nici măcar pentru necesitățile interne, fiind nevoiți să importăm muncitori inclusiv din Asia, iar accesul la piețele de desfacere este tot mai problematic.

În aceste condiții, chemările actualului prim-ministru către investitori și discuțiile telefonice, oricât de spectaculoase ar părea, se vor lovi inevitabil de realitatea economică a Republicii Moldova. Investitorii nu vin pentru declarații, ci pentru condiții concrete și perspective reale de dezvoltare.

Îmi amintesc o discuție cu prim-ministrul Chinei, în timpul vizitei mele din 2012. Vorbeam despre crize, iar el mi-a explicat că, în limba chineză, cuvântul „criză” are două sensuri: criză și oportunitate. Mi-a sugerat să privesc criza ca pe o oportunitate.
Această abordare este valabilă și astăzi. Războiul din Ucraina și situația dificilă din interiorul țării reprezintă o criză profundă, dar, în același timp, pot deschide oportunități enorme. Lumea se va reașeza, iar în această reașezare Republica Moldova trebuie să-și găsească locul.

Nu trebuie să avem pretenția de a deveni lideri globali, ci să înțelegem și să valorificăm avantajele pe care le avem.

Republica Moldova este un stat european autentic, din punct de vedere geografic, istoric, lingvistic și civilizațional. În discuțiile cu partenerii europeni, inclusiv în procesul negocierii Acordului de Asociere și al liberalizării regimului de vize, subliniam mereu această apartenență și faptul că suntem o țară latină din afara Uniunii Europene.
Suntem parte a civilizației europene, dar ne aflăm și la o frontieră cu o semnificație strategică aparte. Această poziționare nu trebuie privită exclusiv prin prisma securității, ci și a oportunităților economice care se pot deschide.

Totul depinde de noi: vom rămâne, ca de obicei, melancolici, romantici și poetici sau vom reuși să valorificăm oportunitățile care vor apărea?

Republica Moldova nu trebuie să rateze încă o șansă de a-și construi o perspectivă clară de dezvoltare economică.

Cum vor reînvia satele noastre? Prin ce politici și de unde trebuie să vină acestea: de jos în sus sau de sus în jos?

Răspunsul meu este clar: de sus în jos. Încercările de amalgamare voluntară sunt tertipuri și abordări nesincere și nedrepte față de cetățeni.

Eu nu împart oamenii din Republica Moldova în cei care locuiesc la oraș și cei care locuiesc la sat, chiar dacă înțeleg că există diferențe între condițiile lor de viață.

În perioada sovietică, agricultura necesita foarte multă forță de muncă, iar oamenii erau ocupați în gospodăriile agricole. O parte lucrau în centrele raionale sau la Chișinău și reveneau seara acasă.

Între timp, lucrurile s-au schimbat. Tehnologiile au evoluat, iar agricultura necesită tot mai puțină forță de muncă. Din păcate, am ajuns să producem preponderent materie primă, fără să dezvoltăm suficient industria de procesare și activitățile economice conexe.

În aceste condiții, oamenii trebuie să-și găsească locuri de muncă în afara localităților. Acest lucru ar fi posibil și astăzi dacă am dezvolta centre industriale.

Când am lansat proiectele din industria automotive prin intermediul zonelor economice libere, am început cu Dräxlmaier la Bălți. Investitorii angajau oameni din localități aflate pe o rază de 60 de kilometri. Astăzi, însă, există dificultăți în identificarea forței de muncă chiar și pe o rază de 90 de kilometri.

Ulterior, am extins aceste proiecte în alte regiuni. La Căușeni am depus eforturi considerabile pentru atragerea companiei Coroplast, care a plecat în perioada actualei guvernări. La Orhei a venit Fujikura, iar proiecte investiționale au fost dezvoltate și la Comrat și Ungheni.
Ideea era ca aceste centre industriale să ofere locuri de muncă oamenilor din localitățile învecinate, astfel încât aceștia să poată continua să trăiască acasă, să-și întrețină familiile și să le asigure copiilor condiții de educație și un viitor.

Pentru că omul rămâne să trăiască în Republica Moldova atunci când are un loc de muncă și posibilitatea de a-și întreține familia.

Până când nu vom reporni economia țării și nu vom crea locuri de muncă bine plătite, care să le permită oamenilor să muncească și să trăiască acasă, discuțiile despre revitalizarea satelor și dezvoltarea orașelor vor rămâne doar la nivel teoretic. În practică, nu se va schimba nimic.

ЦЕНОВАЯ КРИВАЯ

К сведению режима Майи Санду — PAS. Природный газ в Европе стремительно дорожает. Что ждёт нас этой зимой?

Цены на природный газ на европейском рынке продолжают расти тревожными темпами. В понедельник, 12 октября, котировки достигли 84,35 евро/МВт·ч (что эквивалентно приблизительно 990 долларам США за 1 000 м³ газа) — самого высокого уровня с декабря 2022 года.

Только за две последние торговые сессии, в пятницу и понедельник, газ подорожал почти на 7%, или на 5,50 евро/МВт·ч. В пятницу цены выросли на 3,28%, а в понедельник прибавили ещё 3,58%. В сопоставимом выражении этот рост составляет около 58 евро на энергетический эквивалент 1 000 м³ газа.

По данным Trading Economics, природный газ сегодня стоит приблизительно на 168% дороже, чем за аналогичный период прошлого года.

Рост цен обусловлен обострением напряжённости на Ближнем Востоке, рисками для транспортировки сжиженного природного газа через Ормузский пролив, а также низким уровнем европейских газовых резервов.

Подземные хранилища газа в ЕС заполнены всего на 73,6%. Содержащиеся в них запасы покрывают лишь около 13,3% совокупного потребления газа в Евросоюзе, что значительно ниже средних показателей последних лет.

Перспективы зимы 2026–2027 годов вызывают серьёзную обеспокоенность. Аналитики предупреждают, что при сохранении перебоев с поставками и снижении температур цены могут превысить отметку в 100 евро/МВт·ч. Более того, напряжённая ситуация на энергетическом рынке может сохраняться и на протяжении всего 2027 года.

Для Республики Молдова риски очевидны. Хочется надеяться, что это наконец осознают и представители власти. Закупочные контракты Energocom привязаны к европейским индексам TTF (среднему значению ежедневных цен за предыдущий месяц), а тарифы для потребителей уже дважды повышались этой осенью, достигнув 26 леев за кубометр.

Несмотря на то что природный газ законтрактован до 1 мая 2027 года, его конечная стоимость по-прежнему будет зависеть от динамики европейского рынка.
Нынешнее повышение котировок не отражается в счетах потребителей немедленно, однако существенно усиливает риск нового тарифного давления в ближайшие месяцы. Последствия ощутят население, предпринимательская среда и вся национальная экономика.

В этих условиях вопрос заключается уже не только в том, сколько будет стоить газ предстоящей зимой, но и в том, насколько Республика Молдова готова противостоять очередной волне подорожаний. Какими резервами мы располагаем? Какова реальная стоимость уже законтрактованного газа? Какие конкретные меры подготовлены для защиты потребителей?

Трудную зиму невозможно пережить, ограничиваясь оправданиями за грубейшие ошибки прошлого, абсурдными советами в настоящем и заверениями в том, что в будущем всё будет под контролем.

Необходимы способность предвидеть риски, комплексные и профессионально выверенные действия. Необходимы прозрачность и полная ответственность за принимаемые решения!

Curba

În atenția guvernării Maia Sandu-PAS. Gazele naturale se scumpesc accelerat în Europa. Ce ne așteaptă în această iarnă?

Prețul gazelor naturale pe piața europeană continuă să crească într-un ritm alarmant. Luni, 12 octombrie, cotația a ajuns la 84,35 euro/MWh (echivalentul a aproximativ 990 de dolari SUA pentru 1.000 m³ de gaze), cel mai ridicat nivel din decembrie 2022.

Numai în ultimele două sesiuni de tranzacționare, vineri și luni, gazele s-au scumpit cu aproape 7%, echivalentul unei creșteri de 5,50 euro/MWh. Vineri, prețul a crescut cu 3,28%, iar luni, cu încă 3,58%. În termeni comparabili, această majorare reprezintă aproximativ 58 de euro pentru echivalentul energetic a 1.000 m³ de gaze.

Potrivit Trading Economics, gazele naturale sunt acum cu aproximativ 168% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Scumpirile sunt alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu, riscurile privind transportul gazelor naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz și nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale UE sunt înmagazinate în proporție de numai 73,6% ce reprezintă circa 13.3% din consumul comunitar total și este semnificativ sub media ultimilor ani.

Perspectivele pentru iarna 2026–2027 sunt îngrijorătoare. Analiștii avertizează că prețurile ar putea depăși pragul de 100 euro/MWh dacă problemele de aprovizionare persistă, iar temperaturile scad. Mai mult, presiunile asupra pieței energetice s-ar putea menține și pe parcursul anului 2027.

Pentru Republica Moldova, riscurile sunt evidente, sper că și guvernarea să înțeleagă asta. Contractele de achiziție ale Energocom sunt raportate la indicii europeni TTF( prețul zilnic mediu pentru luna precedentă) iar tarifele pentru consumatori au fost deja majorate de două ori în această toamnă ajungând la 26 lei pentru metru cub. Deși gazele naturale sunt contracte până pe 01.05.2027, prețul final va continuă să depindă de evoluțiile pieței.

Creșterile actuale nu se regăsesc imediat în facturi, dar sporesc riscul unor noi presiuni tarifare în lunile următoare, cu efecte asupra populației, mediului de afaceri și întregii economii.

În aceste condiții, întrebarea nu mai este doar cât vor costa gazele în această iarnă, ci cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unui nou val de scumpiri. Ce rezerve avem, cât ne costă efectiv gazele contractate și ce măsuri concrete sunt pregătite pentru protejarea consumatorilor?

O iarnă dificilă nu poate fi întâmpinată doar cu scuze pentru erorile grave din trecut, sfaturi stupide în prezent și asigurări că pe viitor situația va fi sub control. Este nevoie de anticipare, de acțiuni complexe și profesioniste. De transparență și de asumare totală!

De ce Republica Moldova nu reușește să genereze o activitate economică suficient de puternică pentru a impulsiona dezvoltarea țării? Ne lipsește spiritul antreprenorial, capacitatea de a face afaceri sau am fost atât de afectați de regimul sovietic încât ne-am pierdut această capacitate?

Eu cred că problema nu este societatea. Moldovenii au spirit antreprenorial și l-au demonstrat inclusiv în perioada sovietică. Desigur, nu toți oamenii sunt oameni de afaceri, așa cum nu sunt nicăieri în lume. Însă avem antreprenori foarte buni, care au reușit atât în Republica Moldova, cât și peste hotare, în Statele Unite, România și alte țări europene.

De ce atât de mulți moldoveni reușesc peste hotare, dar nu acasă? Pentru că aici nu au fost create condițiile necesare.

În ultima perioadă, se încearcă tot mai des transferarea responsabilității asupra cetățenilor. Lucrurile merg prost pentru că moldovenii nu ies la protest, economia nu se dezvoltă pentru că oamenii nu au spirit antreprenorial.
Nu este adevărat!

Avem oameni capabili, însă fără o clasă politică responsabilă și o conducere care să asigure condițiile necesare dezvoltării, nu putem avea rezultate. Iar atunci când oamenii nu au perspective și condiții decente de viață, aleg să plece. Așa am ajuns ca, de la independență încoace, aproape jumătate din populație să părăsească țara.

Voi insista mereu asupra unui lucru: avem nevoie de lideri care să meargă în fruntea societății, nu să o împingă din urmă.

La 35 de ani de la proclamarea independenței, până la o independență reală mai avem încă de parcurs un drum. Trebuie, în sfârșit, să clarificăm anumite lucruri și să tragem concluziile necesare.

Nu putem ca, de fiecare dată când apar probleme economice sau sociale majore, să ne întoarcem la nesfârșit la disputele despre limbă, istorie și identitate. Sunt subiecte importante, care trebuie clarificate, iar trecutul nostru trebuie cunoscut și înțeles. Dar asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm deoparte rezolvarea problemelor reale ale țării.

Putem polemiza la nesfârșit despre trecut, însă numai prin aceste discuții nu vom reuși să construim un viitor mai bun. Trebuie să ne ocupăm de guvernarea țării, de economie și de dezvoltarea societății.

Este, din punctul dumneavoastră de vedere, populația Republicii Moldova într-o depresie care nu ne permite să avansăm? Care este rezultatul acestei situații economice?

Starea unei societăți nu este ceva abstract. O societate devine mobilizată, înțelegătoare și răbdătoare atunci când îi arăți o cale, acea luminiță de la capătul tunelului despre care se vorbește permanent.

La început, mișcarea de eliberare națională a mobilizat societatea în jurul unui obiectiv comun. Ulterior, odată cu schimbarea guvernărilor, societatea s-a împărțit între Est și Vest, între cei care susțineau apropierea de Rusia și cei care priveau spre România.

Această împărțire geopolitică, foarte simplistă, nu reprezintă o soluție pentru țară. Opțiunile pot fi diferite, dar obiectivul dezvoltării trebuie să rămână constant. Este nevoie de o strategie convenită de toți, indiferent de orientările geopolitice. Trebuie să guvernăm bine, să consolidăm instituțiile și să asigurăm o viață normală propriilor cetățeni.
Din păcate, de la o guvernare la alta, am avut oscilații permanente: un pas înainte și doi înapoi.

După perioada agrarienilor, a existat un moment de respiro în timpul Guvernului Sturza, când integrarea europeană a fost inclusă, pentru prima dată, ca obiectiv clar, într-un capitol separat al programului de guvernare. Această inițiativă a fost promovată energic de Vasile Nedelciuc, un politician care, dincolo de popularitate, avea o bună înțelegere a proceselor și era foarte convingător.

Ulterior, în perioada Alianțelor pentru Integrare Europeană, obiectivul integrării europene a fost formalizat foarte clar, prin planuri de acțiuni și strategii. Tot atunci a apărut Strategia de dezvoltare „Moldova 2020”, prin care, pentru o perspectivă de zece ani, ne-am propus concret ce aveam de făcut.

ЗАЯВЛЕНИЕ ЛДПМ О ПЕРЕГОВОРАХ МЕЖДУ МОЛДОВОЙ И УКРАИНОЙ ПО ВОПРОСУ ДНЕСТРА

Либерал Демократическая Партия Молдовы (ЛДПМ) решительно отвергает обвинения в том, что председатель партии, бывший премьер-министр Влад Филат, якобы передал Украине в 2010 году полный контроль над стоком Днестра. Представлять протокол о взаимном признании отдельных категорий собственности как отказ Молдовы от прав на водные ресурсы Днестра — значит искажать содержание документа и игнорировать историю двусторонних переговоров.

Гидрологический кризис требует компетентных разъяснений и достоверного информирования общества. Возлагать всю ответственность на одного человека за процесс, длящийся десятилетиями, несправедливо и манипулятивно.

Соглашение Молдовы и Украины от 11 августа 1994 года о взаимном признании прав и урегулировании имущественных отношений было изменено протоколом от 1 февраля 2010 года. Поправки расширили взаимное признание прав на предприятия и объекты, находившиеся на территории другой стороны и подчинявшиеся на 1 декабря 1990 года союзно-республиканским министерствам.

Целью было создание правовой основы для переговоров по каждому объекту, а не передача контроля над стоком Днестра.
Переговоры были инициированы постановлением правительства Тарлева № 228 от 29 февраля 2008 года. Протокол от имени правительства парафировал тогдашний министр экономики и торговли Игорь Додон. Поэтому представлять этот документ как личную инициативу Влада Филата некорректно.

29 ноября 2012 года правительство Филата подписало в Риме соглашение между Молдовой и Украиной об охране и устойчивом развитии бассейна Днестра. Документ предусматривал сотрудничество в вопросах предотвращения загрязнения, регулирования стока, сохранения биоразнообразия, обмена информацией и реагирования на чрезвычайные ситуации.

Принципиально важно различать эти документы: протокол 2010 года касался имущественных отношений, а соглашение 2012 года — защиты бассейна Днестра. Молдова одобрила соглашение 15 января 2013 года, Украина ратифицировала его 7 июня 2017 года. Оно вступило в силу 28 июля 2017 года, а в 2018 году была создана молдо-украинская Днестровская комиссия.

В 2017 году переговоры по-прежнему охватывали вопросы границы, собственности, эксплуатации гидроэнергетического комплекса и экологических последствий. Молдова настаивала на обеспечении необходимого экосистеме Днестра стока, а также водоснабжения Кишинёва и других населённых пунктов.

Вопросы обсуждались комплексно, исходя из принципа: «Ничто не согласовано, пока не согласовано всё».
Эти факты опровергают утверждение, будто Влад Филат в 2010 году закрыл вопрос, передав Украине полный контроль над стоком Днестра.

ЛДПМ требует от правительства опубликовать полный архив переговоров: хронологию, мандаты, протоколы, документы об имущественных правах, решения по вопросам границы и материалы о водном стоке и защите окружающей среды.

Общество должно знать, что предлагалось, что было подписано, что вступило в силу и какие вопросы остались предметом переговоров. Граждане заслуживают ответов, основанных на документах, а не на инсинуациях.

Мы призываем Центр стратегической коммуникации и противодействия дезинформации проверить обвинения на основании первичных документов, опровергнуть недостоверные утверждения и обратиться к соответствующим СМИ с требованием опубликовать разъяснения. Необходимо последовательно применять предусмотренные законом механизмы исправления недостоверной информации и реализации права на ответ, соблюдая редакционную независимость.

Борьба с дезинформацией должна быть последовательной, в том числе когда её объектом становится представитель оппозиции. Мы требуем такой же оперативности и публичности, какие демонстрируются в случаях обвинений в адрес представителей власти.

Призываем редакции, распространившие эти обвинения, проверить документы и обеспечить разъяснениям видимость, сопоставимую с той, которую получили первоначальные утверждения.

DECLARAȚIA PLDM privind negocierile dintre Republica Moldova și Ucraina în problema Nistrului

Partidul Liberal Democrat din Moldova respinge ferm acuzația potrivit căreia președintele PLDM, fostul prim-ministru Vlad Filat, ar fi cedat Ucrainei, în 2010, controlul total asupra debitului Nistrului. Prezentarea unui protocol privind recunoașterea reciprocă a unor categorii de proprietăți drept o renunțare la drepturile Republicii Moldova asupra apelor Nistrului denaturează obiectul documentului și ignoră istoria negocierilor bilaterale.

Criza hidrologică impune explicații competente și informarea corectă a populației. Atribuirea întregii responsabilități unui singur om, pentru un dosar derulat timp de decenii, este injustă și manipulatoare.

Acordul moldo-ucrainean din 11 august 1994 privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate a fost modificat prin Protocolul semnat la 1 februarie 2010. Modificarea a extins recunoașterea reciprocă asupra unor întreprinderi și obiective de pe teritoriul celeilalte părți, aflate la 1 decembrie 1990 în subordinea ministerelor unional-republicane. Scopul era crearea cadrului juridic pentru negocieri privind fiecare obiectiv, nu cedarea controlului asupra debitului Nistrului.

Negocierile au fost inițiate prin Hotărârea Guvernului Tarlev nr. 228 din 29 februarie 2008, iar Igor Dodon, fost ministru al Economiei și Comerțului, a parafat protocolul în numele Guvernului. Prin urmare, prezentarea sa drept inițiativa personală a lui Vlad Filat este incorectă.

La 29 noiembrie 2012, Guvernul Filat a semnat la Roma Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului Nistrului. Acesta stabilea cooperarea privind prevenirea poluării, regimul de curgere, biodiversitatea, schimbul de informații și situațiile de urgență.

Protocolul din 2010 privea proprietățile, iar acordul din 2012 — protecția bazinului hidrografic.
Republica Moldova a aprobat acordul prin Hotărârea Guvernului nr. 42 din 15 ianuarie 2013. Ucraina l-a ratificat la 7 iunie 2017, iar acesta a intrat în vigoare la 28 iulie 2017. În 2018 a fost creată Comisia Nistreană moldo-ucraineană.

În 2017, negocierile vizau încă demarcarea frontierei, proprietățile, exploatarea complexului hidroenergetic și impactul asupra mediului. Republica Moldova insista asupra asigurării fluxului de apă necesar ecosistemului Nistrului și alimentării Chișinăului și a altor localități. Problemele erau negociate „în pachet”, potrivit principiului „nimic nu este convenit până când nu este convenit totul”. Aceste fapte contrazic acuzația că Vlad Filat ar fi închis dosarul în 2010, cedând Ucrainei controlul total asupra debitului Nistrului.

PLDM solicită Guvernului publicarea dosarului complet al negocierilor: cronologia, mandatele, protocoalele, actele privind proprietățile, deciziile referitoare la frontieră și documentele privind debitele și protecția mediului. Guvernul trebuie să precizeze ce s-a propus, ce s-a semnat, ce a intrat în vigoare și ce a rămas în negociere. Cetățenii au dreptul la explicații bazate pe documente, nu pe insinuări.

Solicităm Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării să confrunte acuzațiile cu actele, să dezmintă afirmațiile infirmate și să solicite instituțiilor media implicate publicarea clarificărilor. Cerem aplicarea consecventă a mecanismelor legale privind rectificarea și dreptul la replică, cu respectarea independenței editoriale.

Combaterea dezinformării trebuie să fie consecventă, inclusiv atunci când este vizat un lider al opoziției. Cerem aceeași promptitudine și vizibilitate instituțională ca în cazurile în care acuzațiile vizează guvernarea.

Adresăm redacțiilor care au preluat acuzațiile solicitarea de a verifica documentele și de a acorda clarificărilor o vizibilitate comparabilă cu cea oferită afirmațiilor inițiale.