Mr.Crypto Academy 🇷🇴

pinned «1. https://www.youtube.com/watch?v=tJufVmfMwQI Ghidul incepatorului in crypto 2. https://www.youtube.com/watch?v=Ab_GRY4m18I Afla care sunt cei mai folositi termeni in spatiul Crypto. Invata sa cumperi crypto corect! 3. https://www.youtube.com/watch?v=7lpp_fcRflw…»

21. Cum putem adapta ideile lui Graham la actiunile moderne

Un proces logic poate fi:

Business
↓
Revenue
↓
Margins
↓
Earnings
↓
Cash Flow
↓
Debt
↓
Valuation
↓
Price

Nu: Price ↑ si "Cautam de ce este bullish."

Pentru o companie de growth, putem accepta un valuation mai mare.

Dar trebuie sa intelegem:
• ce growth este deja priced in
• cat trebuie sa creasca business-ul pentru a justifica pretul
• ce se intampla daca growth-ul incetineste
• ce multiple platim
• cat de sensibil este pretul la rezultate sub asteptari
• daca business-ul poate finanta cresterea sau depinde de datorie/emisiuni noi

-Nu orice companie trebuie evaluata dupa aceleasi criterii, dar orice companie trebuie analizata in raport cu pretul platit.

22. Cum putem adapta aceleasi idei la crypto

Procesul poate fi:

Product
↓
Users
↓
Volume
↓
Fees
↓
Revenue
↓
Value Capture
↓
Tokenomics
↓
Unlocks / Emissions
↓
Valuation
↓
Price

De exemplu:
Un protocol poate genera: $100M revenue.
Dar daca tokenul nu primeste nimic din acel revenue: teza pentru business si teza pentru token nu sunt identice.

Sau: Tokenul poate avea buyback.

Dar daca: emissions = $200M/an iar: buyback = $30M/an - tokenomics-ul ramane inflationary.
Asta este exact genul de situatie in care trebuie sa separam povestea de cifre.

La crypto mai trebuie urmarite si:
• circulating supply
• FDV
• unlock-uri
• vesting
• team allocation
• investor allocation
• buyback
• burn
• staking
• holders revenue
• market share

-Un token poate avea un produs foarte bun in spate, dar tokenomics slabe.
-La fel, un token poate avea tokenomics bune, dar un business care nu creste.

23. Cele mai importante intrebari inainte de o pozitie

1. Investesc sau speculez?
Care este motivul real pentru care cumpar?

2. Ce valoare are activul?
Nu unde cred ca poate ajunge pretul, ci ce valoare economica pot justifica.

3. Ce pret platesc?
Chiar si un business excelent poate fi prea scump.

4. Unde este Margin of Safety?
Ce se intampla daca estimarile mele sunt cu 20-30% prea optimiste?

5. Ce poate invalida teza?

Nu doar:"ce catalyst poate face pretul sa urce?"
Ci: "ce trebuie sa se intample ca analiza mea sa fie gresita?"

6. Cat pot pierde?
Daca teza este gresita, pozitia este gestionabila?

7. Cum voi reactiona daca pretul scade 30-50%?
Voi intelege de ce cumpar mai mult?
Sau voi descoperi atunci ca de fapt nu intelegeam activul?

8. Daca pretul nu s-ar misca timp de un an, as mai vrea sa detin activul?
Intrebarea asta elimina o parte din tentatia de a confunda momentum-ul cu valoarea.

19. Cel mai mare risc poate fi propriul comportament

Poti avea acces la:
• research foarte bun
• Bloomberg
• terminale
• analisti
• modele
• alternative data
• grupuri alpha

si totusi sa pierzi bani daca:
• faci FOMO
• folosesti leverage excesiv
• vinzi din panica
• refuzi sa admiti ca teza s-a schimbat
• iti dublezi pozitia doar pentru ca esti convins ca ai dreptate
• confunzi o pierdere temporara cu o oportunitate fara sa verifici fundamentals
• cauti doar informatii care iti confirma pozitia

Informatiile nu elimina problema emotionala.
Uneori investitorul stie exact ce ar trebui sa faca, dar nu reuseste sa execute.

-Aici apare diferenta dintre a avea informatii si a avea disciplina.


20. Behavioral finance confirma multe dintre aceste comportamente

Multe dintre observatiile psihologice facute de Graham au fost ulterior studiate mult mai riguros.

Printre cele mai cunoscute comportamente: Overconfidence - incredere exagerata in propria analiza
Investitorii cred ca au un avantaj mai mare decat au in realitate.

Rezultatul poate fi:
• pozitii prea mari
• prea mult leverage
• prea multe tranzactii

Performance chasing - cumpararea a ceea ce tocmai a performat bine
Capitalul tinde sa se mute spre activele care au avut deja randamente foarte bune.

Recency bias - proiectarea trecutului recent in viitor
Oamenii tind sa creada ca ultimele luni sunt reprezentative pentru ceea ce va urma.

Herding - comportamentul de turma
Investitorii se simt mai confortabil facand ceea ce face grupul.

Loss aversion - frica de pierdere
Durerea provocata de o pierdere este perceputa de multe persoane mai puternic decat satisfactia unui castig similar.

Confirmation bias - cautarea confirmarilor
Dupa ce cumparam, tindem sa observam mai ales informatiile care sustin teza si sa le ignoram pe cele care o contrazic.
Aceste comportamente explica de ce Mr. Market ramane relevant chiar si dupa zeci de ani.

16. Ce analiza Graham la o companie

Graham era mult mai orientat spre cifre decat lasa uneori impresia filosofia generala de "cumpara ieftin".

Printre lucrurile importante se aflau:
• financial strength
• stabilitatea earnings
• istoricul profitabilitatii
• dividendele
• cresterea earnings
• valuation raportat la earnings
• valuation raportat la active
• nivelul datoriei
• dimensiunea si stabilitatea companiei

Graham folosea inclusiv limite destul de stricte pentru valuation in anumite strategii.
Astazi nu toate aceste criterii trebuie aplicate mecanic.

Economia actuala este foarte diferita fata de economia din perioada lui Graham.

Avem:
• software
• cloud
• AI
• business-uri asset-light
• companii care reinvestesc aproape tot profitul
• business-uri care pot scala global foarte repede

Dar principiul ramane: un business bun nu trebuie analizat separat de pretul platit.


17. Defensive Investor

Graham imparte investitorii in doua categorii mari:

Prima este defensive investor
Nu inseamna "investitor fricos".

Inseamna investitorul care:
• nu vrea sa petreaca ore intregi facand research
• nu are un avantaj informational clar
• nu vrea sa analizeze constant companii
• prefera un proces simplu
• vrea sa reduca riscul unor greseli mari

Strategia lui se bazeaza mai mult pe:
• diversificare
• companii solide
• disciplina
• valuation rezonabil
• expunere echilibrata intre clase de active

-Pentru majoritatea oamenilor, aceasta abordare poate fi mai realista decat incercarea permanenta de a bate piata prin selectarea individuala a actiunilor.

18. Enterprising Investor

Al doilea tip este enterprising investor.
Foarte important: Enterprising nu inseamna gambler.
Este investitorul dispus sa faca mai multa munca.

De exemplu:
• analiza financiara
• valuation
• analiza bilantului
• studierea business-ului
• analiza competitorilor
• cautarea companiilor nepopulare
• special situations
• investigarea discrepantelor dintre pret si valoare

El incearca sa obtina randamente superioare prin: research + disciplina + rabdare.
Nu prin tranzactionare mai frecventa.
Active investor si frequent trader nu sunt acelasi lucru.
-Poti analiza sute de oportunitati si sa executi doar cateva pozitii daca doar acelea ofera un risk/reward suficient de bun.

14. Diversificarea

Graham considera diversificarea o forma importanta de protectie.
Pentru defensive investor, el vorbea despre un portofoliu format din aproximativ: 10-30 de companii.
Ideea nu este ca 20 de actiuni reprezinta numarul perfect.
Ideea este ca: nicio analiza nu este perfecta.

Poti avea o teza buna si totusi compania sa:
• execute prost
• piarda un client important
• fie lovita de o schimbare legislativa
• piarda market share
• intampine o problema tehnologica
• sufere un eveniment imposibil de anticipat

Diversificarea protejeaza impotriva riscului de a avea dreptate in general, dar de a gresi grav intr-o singura pozitie.
-Nu inseamna ca trebuie sa detii cat mai multe active posibil.
-Inseamna ca o singura greseala nu ar trebui sa iti distruga portofoliul.

15. Diversificarea si Margin of Safety functioneaza impreuna

Margin of Safety nu inseamna ca fiecare investitie va fi castigatoare.
Inseamna ca incerci sa pui probabilitatea de partea ta.

Sa presupunem ca ai 10 investitii cu un risk/reward bun: 3 pot esua si 7 pot functiona.
Daca pierderile sunt controlate si pozitiile nu sunt exagerat de concentrate, portofoliul poate ramane profitabil.

De aici: Margin of Safety + Diversification devine mai puternic decat fiecare principiu separat.
-Marja de siguranta incearca sa reduca riscul fiecarei investitii.
-Diversificarea reduce riscul ca o singura analiza gresita sa aiba un impact disproportionat.

12. Margin of Safety NU inseamna ca un activ a scazut mult

Foarte important.

O actiune poate scadea: $100 -> $20 si totusi sa fie scumpa.
Poate valoarea reala este: $5.

Exact aceeasi eroare apare in crypto: "Tokenul este -90% fata de ATH, deci este ieftin."
Nu neaparat.

Intre timp pot exista:
• emissions
• unlock-uri
• dilution
• scadere de revenue
• pierdere de market share
• competitie mai puternica
• lipsa de value capture
• schimbare de tokenomics

ATH-ul nu iti spune valoarea unui activ.
Margin of Safety se calculeaza fata de valoarea fundamentala estimata.
Nu fata de maximul istoric.

13. Psihologia investitorilor functioneaza uneori exact invers

La magazin: Produsul costa $100.
Ajunge la $60: "Oportunitate."

La bursa: Actiunea costa $100.
Ajunge la $60: "Este prea riscant."

Apoi: $60 -> $150 - "Acum pare sigura."

Aici apare una dintre marile diferente dintre investitii si consum.
Preturile activelor ne influenteaza psihologic perceptia asupra calitatii lor.
Cresterea pretului genereaza incredere.
Scaderea genereaza neincredere.

Dar fundamental poate fi exact invers.

-Daca business-ul este acelasi, un pret mai mic poate insemna un risk/reward mai bun, nu mai rau.
-Daca business-ul s-a deteriorat, atunci scaderea poate fi justificata. De aceea trebuie verificata cauza, nu doar pretul.

10. Projection vs protection - nu construi o teza care functioneaza doar daca totul merge perfect

O mare parte din investitii se bazeaza pe proiectii.
Revenue va creste 40%.
Margin va ajunge la 30%.
EPS se va dubla.
Compania va domina sectorul.
Tokenul va captura market share.
Graham incearca sa mute atentia si spre protectie.
Nu doar: "Cat pot castiga daca am dreptate?"
Ci: "Ce se intampla daca sunt partial gresit?"

De exemplu:
Daca estimezi revenue +40%, ce se intampla daca este +20%?
Daca estimezi margin 30%, ce se intampla daca ramane la 20%?
Daca estimezi un multiple de 30x, ce se intampla daca piata il reevalueaza la 20x?
Investitorul nu ar trebui sa aiba nevoie de un scenariu perfect pentru ca pozitia sa functioneze.
-Cu cat teza necesita mai multe lucruri sa mearga perfect, cu atat marja de eroare este mai mica.

11. Margin of Safety - marja de siguranta

Probabil cel mai important concept al lui Graham.
Margin of Safety = diferenta dintre valoarea conservatoare estimata si pretul platit.

Exemplu:
-Estimezi ca o companie valoreaza rezonabil: $100.
-Nu inseamna ca trebuie sa o cumperi la: $98.
-Poate vrei sa o cumperi la: $70.
-Astfel ai o marja de eroare.
-Daca estimarea ta a fost prea optimista si compania valoreaza de fapt $85: ai cumparat tot sub valoarea estimata.
-Daca ai cumparat la $100: orice eroare poate deveni o problema.

Margin of Safety nu este despre a prezice perfect viitorul.
Este exact opusul:accepti din start ca este posibil sa fii gresit si vrei un pret care sa iti permita sa fii partial gresit.

8. O companie buna poate fi o investitie proasta daca platesti prea mult

Unul dintre cele mai importante lucruri de inteles.

Poti avea:
• cel mai bun business din industrie
• management foarte bun
• revenue in crestere
• margins excelente
• produs exceptional
si totusi actiunea sa fie o investitie slaba.

De ce? Pentru ca ai platit prea mult.

Exemplu:
Compania creste revenue-ul cu 40%.
Profitul creste cu 50%.
Dar actiunea este evaluata la: 100x earnings.
Daca growth-ul scade de la 40% la 25%, compania poate ramane excelenta.
Dar valuation-ul se poate comprima foarte mult.
Actiunea poate pierde 40-50% fara ca business-ul sa fie "stricat".

De aceea intrebarea: "Este compania buna?" nu este suficienta.
Trebuie urmata de: "La ce pret?"
-Calitatea business-ului si calitatea investitiei sunt doua lucruri diferite.


9. IPO-urile si activele foarte promovate

Graham recomanda prudenta atunci cand activele sunt vandute intr-un moment foarte favorabil pentru vanzator.
IPO-urile sunt un exemplu bun.

De regula, companiile prefera sa vina pe bursa atunci cand:
• sentimentul este bun
• sectorul este popular
• investitorii sunt dispusi sa plateasca multipli mari
• cererea pentru actiuni este ridicata

Asta nu inseamna ca toate IPO-urile sunt proaste.
Inseamna doar ca exista o asimetrie: vanzatorul poate alege momentul in care vinde.
Cumparatorul trebuie sa fie constient de asta.

Acelasi principiu se poate aplica si in crypto:
• token launches
• TGE-uri foarte promovate
• FDV-uri foarte mari
• circulating supply mic
• unlock-uri mari pentru insiders
• hype maxim la lansare

-Cand interesul public este maxim, este important sa verificam daca valuation-ul lasa suficient upside sau daca o mare parte din poveste este deja inclusa in pret.

6. Tendinta de a proiecta trecutul recent in viitor

In behavioral finance, fenomenul este cunoscut drept recency bias.
Explicat simplu: oamenii tind sa creada ca ceea ce a mers recent va continua sa mearga.

Exemplu:

O actiune: $20 -> $40 -> $80.
La $20 aproape nimeni nu o vrea.

La $80 apar:
• TikTok-uri
• YouTube videos
• price targets tot mai mari
• comparatii cu "urmatorul NVIDIA"
• tot mai multi investitori care intra
• FOMO

Nu neaparat pentru ca business-ul este de 4x mai bun.
Ci pentru ca:pretul in crestere incepe sa fie folosit ca propria lui dovada ca activul este bun.
-Oamenii vad ca a crescut si presupun ca va continua sa creasca.
-Cu cat creste mai mult, cu atat pare mai "sigur" pentru cei care il descopera tarziu.

La scadere se intampla invers.
O actiune poate sa scada 40-50%, iar daca business-ul nu s-a deteriorat in aceeasi masura, pretul poate deveni mai atractiv.
Totusi, reactia emotionala este adesea:"Daca a scazut atat, sigur este ceva in neregula."

Astfel:cresterea recenta creeaza optimism exagerat, iar scaderea recenta creeaza pesimism exagerat.
-Asta nu inseamna ca trendurile nu pot continua. Pot continua luni sau chiar ani.
-Problema este sa folosim performanta recenta drept principal argument pentru viitor, fara sa verificam daca fundamentals justifica pretul.


7. Overtrading - prea multe decizii pot insemna mai multe greseli

O alta problema este reactia excesiva la fiecare miscare a pietei.

Exemplu:
• cumparam
• scade 10%
• vindem
• revine
• cumparam din nou
• apare alta narativa
• vindem
• intram in urmatorul activ

Cu cat investitorul incearca mai mult sa reactioneze la fiecare miscare a lui Mr. Market, cu atat cresc sansele de:
• FOMO
• vanzari emotionale
• fees mai mari
• timing gresit
• schimbarea constanta a tezei
• cumpararea dupa crestere si vanzarea dupa scadere

Problema nu este trading-ul in sine.
Problema este:trading-ul fara un avantaj real sau fara un sistem clar.
-A fi un investitor activ nu inseamna automat sa tranzactionezi foarte des.
-Poti fi activ prin research si analiza, dar foarte selectiv in executie.

4. Pe termen scurt piata "voteaza", pe termen lung "cantareste"

O idee foarte cunoscuta asociata cu Graham este ca:
-Pe termen scurt, piata functioneaza ca o masina de vot.
-Pe termen lung, functioneaza mai mult ca o masina de cantarit.

Pe termen scurt conteaza foarte mult popularitatea.

Piata "voteaza" pentru:
• narativa momentului
• sectorul preferat
• compania populara
• tokenul popular
• ceea ce atrage capitalul acum

Dar pe termen lung apar intrebarile mai grele:
• cat revenue genereaza?
• cat profit produce?
• care este free cash flow-ul?
• cat de mare este datoria?
• cat de sustenabil este business-ul?
• ce valuation platim?

In crypto putem traduce ideea aproape identic:

Pe termen scurt: narativa + hype + liquidity + momentum
Pe termen lung: users + volume + fees + revenue + value capture + tokenomics

-Un token poate urca 10x din narativa, dar la un moment dat piata va incepe sa intrebe daca exista produs, utilizatori, fees, revenue si daca acel revenue se reflecta in token.


5. Comportamentul de turma

Una dintre cele mai mari probleme ale investitorilor este tendinta de a folosi comportamentul celorlalti drept confirmare.

Cand aproape nimeni nu vrea un activ: pare riscant.
Cand toata lumea il vrea: pare sigur.

Dar exact cresterea pretului poate face risk/reward-ul mai slab.

Un ciclu tipic arata astfel:

Faza 1 - Neincredere
Pretul incepe sa urce: "Este doar un bounce."

Faza 2 - Acceptare
Pretul continua: "Poate chiar este ceva aici."

Faza 3 - FOMO
Activul devine popular: "Trebuie sa intru."

Faza 4 - Justificare
Valuation-ul devine foarte ridicat: "De data asta este diferit."

Faza 5 - Distributie
Cei care au intrat devreme incep sa vanda catre cei care abia descopera activul.

Faza 6 - Scadere
"Cumpar dip-ul."

Faza 7 - Capitulare
Pretul ajunge mult mai jos: "Nu mai vreau sa aud de proiectul asta."
-In mod ironic, exact acolo valuation-ul poate incepe sa devina mai atractiv.

Important:
-Ideea nu este ca majoritatea investitorilor gresesc de fiecare data.
-O companie poate fi populara si totusi sa ramana o investitie buna.

Problema apare atunci cand: "toata lumea cumpara" devine argumentul principal pentru care cumparam.

-Nu trebuie sa mergem automat impotriva majoritatii doar pentru ca majoritatea cumpara sau vinde. Important este sa analizam activul pe cont propriu si sa luam decizia pe baza datelor, nu doar pentru ca vrem sa fim diferiti de restul pietei.

2. Mr. Market - piata ca partener emotional

Probabil cea mai cunoscuta analogie a lui Graham este Mr. Market.
Imagineaza-ti ca detii o afacere impreuna cu un partener.

In fiecare zi, partenerul vine si iti ofera un pret diferit pentru partea ta:
Astazi: $100.
Maine: $70.
Peste cateva zile: $150.
Business-ul poate sa nu se fi schimbat aproape deloc.
S-a schimbat doar starea emotionala a partenerului.
Exact asa functioneaza uneori piata.

Mr. Market poate deveni:
• extrem de optimist
• speriat
• lacom
• deprimat
• euforic
• indiferent

Dar exista un lucru important: nu esti obligat sa accepti pretul oferit de el.
Pretul este doar o oferta.
Rolul pietei este sa iti ofere oportunitati, nu sa iti dicteze ce trebuie sa crezi despre activul pe care il detii.

3. Pretul nu este acelasi lucru cu valoarea

Asta este probabil baza intregii filosofii Graham.
Price = cat cere piata astazi.
Value = cat valoreaza economic business-ul.
Cele doua pot coincide, dar nu sunt acelasi lucru.
Daca o actiune scade: $100 -> $60 nu inseamna automat ca business-ul valoreaza cu 40% mai putin.
La fel: $100 -> $200 nu inseamna automat ca business-ul a devenit de doua ori mai valoros.

Pretul poate fi influentat pe termen scurt de:
• sentiment
• flows
• leverage
• narative
• pozitionare
• lichiditate
• FOMO
• panica
• momentum

Valoarea business-ului este influentata mai mult de:
• revenue
• profit
• cash flow
• datorie
• active
• competitivitate
• perspective de crestere
• capacitatea companiei de a produce bani

-De aceea, o miscare mare a pretului trebuie sa ne faca sa verificam daca s-a schimbat business-ul, nu sa presupunem automat ca piata are dreptate.

Benjamin Graham si psihologia investitorului

Benjamin Graham este considerat parintele value investing-ului si unul dintre cei mai importanti investitori si profesori de finante din istorie.
A fost profesor la Columbia Business School, mentor pentru Warren Buffett si autorul cartilor Security Analysis si The Intelligent Investor, publicata initial in 1949.
-In The Intelligent Investor, Graham explica idei precum Mr. Market, Margin of Safety, diferenta dintre investitie si speculatie si importanta de a separa pretul unei actiuni de valoarea reala a business-ului.
-Multe dintre editiile moderne ale cartii includ si comentariile lui Jason Zweig, jurnalist financiar si columnist la The Wall Street Journal.
-Zweig nu este autorul ideilor originale ale lui Graham, ci le explica si le adapteaza la pietele moderne, folosind exemple mai recente si concepte din behavioral finance.
-De aceea, unele reguli asociate astazi cu The Intelligent Investor vin direct de la Graham, iar altele reprezinta completari si interpretari moderne adaugate de Zweig.

Ideea centrala este relativ simpla: Piata trebuie sa iti ofere preturi, nu sa iti spuna ce valoare are un activ.
Investitorul ar trebui sa analizeze business-ul, sa estimeze o valoare rezonabila si abia apoi sa compare acea valoare cu pretul oferit de piata.

1. Investitie vs speculatie

Una dintre cele mai importante distinctii facute de Graham este diferenta dintre investitie si speculatie.

O investitie ar trebui sa porneasca de la:
• o analiza serioasa a business-ului
• protectia capitalului
• un randament potential adecvat riscului asumat


Daca decizia este bazata in principal pe ideea ca pretul va creste pentru ca altcineva va fi dispus sa plateasca mai mult, intram deja mai mult in zona de speculatie.
-Asta nu inseamna ca speculatia este automat ceva rau.
-Problema apare cand cineva speculeaza, dar este convins ca investeste.

Cum se manifesta asta in piata:
• cumparam pentru ca pretul urca
• intram dupa un pump pentru ca "mai poate face inca 2x"
• cumparam un token pentru ca devine trending
• luam o pozitie fara sa stim revenue, profit, debt, valuation sau tokenomics
• folosim leverage doar pentru ca sentimentul este pozitiv
• schimbam explicatia pozitiei dupa ce pretul incepe sa se miste impotriva noastra
• construim ulterior o "teza fundamentala" pentru o intrare facuta initial din FOMO

Diferenta poate fi rezumata simplu:
-Investitorul porneste de la valoare si apoi se uita la pret.
-Speculatorul porneste de la pret si cauta ulterior o poveste care sa-l justifice.

Acu 13 ani, un clasic 💎

Cum dezactivam captcha pe Googhle Chrome

neata. M-am lovit* de aceeasi situatie, si nu am generat phraseul. Ai pus monede in tangem? daca da, trebuie sa le muti in alta parte. Dupa ce ai mutat tot, intri la cele 3 puncte din dreapta sus in aplicatie, dai pe wallet (atentie faci acesti pasi doar daca nu ai nimic in tangem), apoi Device settings si direct Reset . Apoi o iei de la zero, iar la pasul cu crearea walletului ai optiune mai jos cu generarea phraseului.

Inca o data iti zic, daca ai crypto pe tangem, muta-i in alta parte , iar dupa resetare, ii aduci inapoi, ALTFEL VEI PIERDE TOT ce ai pe tangem fara a mai putea recupera.

Cum resetezi wallet-ul Tangem si cum poti sa ai si frazele de recuperare daca initial l-ai facut fara.